Posted on 25th mai 2010No Responses
Eveniment! Scriitorul Constantin T. Ciubotaru în Spania

Articol publicat in: Cultura


 

Primim de la cititori: poetul  George Tra?c?

Eveniment

?tia?i c? din 2008 în Peninsula Iberic? fiin?eaz? un institut cultural Român  numit Espacio Niram, care concureaz? în cel mai loial chip posibi institu?ia româneasc?? ? ?i o revista Niram Art, impreuna cu Editura Niram Art, care organizeaza în acested zile cea de a Doua Editie a Premiilor Niram pentru literatur?? C? printre cei propu?i sunt scriitori reprezentativi din literatuta noastr?:N.Breban, Varujan Vosganian Gabriela Adamesteanu, Dan Lungu . La Poezie: Premiile Niram-Art sunt decernate în colaborare cu Cercul de Poezie  RefleXos. Dan Coman, Dan Herciu, Elena Vladareanu, Razvan Tupa. Marele Premiu Niram Art – RefleXos – Trofeul Tristan Tzara –  Ion Muresan, Alexandru Musina, Varujan Vosganian 

C? ?i-a propus ?i a reu?it prin nenum?rate evenimente s? integreze  integrarea artei ?i culturii române?ti în Spania? 

Sufletul, inima în în?elesul anatomic al tuturot ac?iunilor  culturale, elogiat de personalit??i politice ?i culturale româno-spaniole se nume?te Romeo Niram, pictor român care ?i-a extins aria acestor ac?iuni culturale de excep?ie în Portugalia ?i Germania este pictor român.

Am?nunte extrem de interesante despre activitatea acestui grup de personalit??i din cultura hispanic? se g?sesc pe cite-ul Espacio Niram.

Pentru a eviden?ia varietatea ?i originalitatea acestor ac?iuni, ne-am oprit doar la ziua de 14 mai, 2004, când la cafeneaua literar? NIRAM din Madrid (Str. Independen?ei nr,7, lâng? oper?), într-un cadru total neconven?ional au avut loc urm?toarele activit??i:

1.Un colocviu în direct cu directorul Muzeului de art? din Craiova ?i Pre?edintele funda?iei Eugen Ionescu, pe tema Beâncu?i la Craiova. La acest inedit dialog au luat partepersonalit??i culturale româno-spaniole: Antonio Calderon de Jesus, artist plastic, Fabianni Belemuski, directorul revistei « Niram Art »,cel care a monotorizat acest dialog, Tudor ?erb?nescu, fondator al  Asocia?iei Pro-Art, pictor român,Hector Martinez Sans, Directorul revistei « Madrid en Marco » i Ariadna Petri, poet? ?i artist? plastic, Tales Jaloretto, comentator cultural brazilian, venit în Spania pentru un masterat ?i…CT. Ciubotaru.

2.Al doilea eveniment a fost lansarea c?r?ii Los securistas fueron extraterrestres, de Constantim T.Ciubotaru, asupra c?ruia vom reveni.

3. S-a prezentat cartea de poezii „C?ru?a cu vise” de poetul român Marin Tra?c?. 

4. Un colocviu pe tema Tolstoi tradus în limba spaniol? de Elena Zamyslova.

5. Pictura modern? spaniol?.

Lansare c?r?ii scriitorului ro?iorean, C.T.Ciubotaru, membru al U.S.R., filiala Bra?ov, ap?rut la Editura NIRAM ART, cu o prefa?? semnat? de Fabianni Belemuski, directorul revistei « Niram Art » ?i copera semnat? de Evilsabeth Scmitz Garcia. Editor, Tudor ?erb?nescu,

Traduc?torul ?i prefa?atorul romanului, Fabianni Belemuski a vorbit despre carte, iar autorul a fost  prezentat de Editorul Tudor ?erb?nescu, primul pictor român care a expus în sala Palatului regal spaniol.  Printre altele a subliniat c? C.T. Ciubotaru ar putea fi numit Reprezentantul generas?iei sacrificate de opt ori: 1. R?boiul ?i Evacuarea. 2. P?uchii ruso-româno-nem?e?ti le-a adus tifosul.3.  Trenul Foametei  4.. Cotele 5. Colectivizarea. 6, SSMD i-a prigonit credin?a ?i tradi?iile, aducându-i prin securi?ti dominantul sentiment de fric? permanent? de tot ?i toate. 7. Marea Debandad? i-a luat ?i împu?cat pe tirani ?i a sperat în altceva. 8. Genera?ia c?reia i se taie pensia ?i orice speran??.

Hector Martinez Sans, Directorul revistei « Madrid en Marco » a f?cut o exegez? a romanului. Au mai luat cuvântul ?i Ariadna Petri, poet? ?i artist? plastic, care ?i-a asumat în aceast? sear? ?i rolul de « t?lmaci » pentru invita?ii români. A venit cu câteva inedite metafore inspirate din roman. Artistul plastic Antonio Calderon de Jesus, care a prezentat pentru spanioli arta româneasc? din Ia?i, Suceava, Boro?ani, Bucure?ti, Alexandria ?i Ro?iorii de VedeAici l-a cunoscut pe C.T.Ciubotaru, care î?i lanseaz? aici, la noi, în Madrid, în aceast? seara una dintre cele 14 c?r?i . A mai spus c? a fost încântat ?i uimit de activit??ile Asocia?iei Culturale „Mileniul 3”, în fruntea c?ruia se afl? oaspetele nostru din aceast? sear?.. Men?ion?m prezen?a ?i interven?iile domnilor Tales Jaloretto, comentator cultural venit din Brazilia s?-?i dea aici un masterat în literatura ?i cultura spaniol?. A poetului ?i jurnalistul Marin Tra?c?, olteanul din Bal? c?ruia i s-a prezentat volum de poezii în limba român? « C?ru?a cu vise, ap?rut? în ?ar?, Eugenia Dumitriu, poet? ?i pictori?? din Ro?iorii de Vede , unde domiciliaz? ?i autorul romanului Domnul Tudor Serb?nescu ia cuvântul. Uluitori sunt ?i arti?tii ??tia! Oare cum de-i citesc pe ceilal?i a?a de repede! M? consider? Fiul Secetei! Am fost! Vorbe?te de cele opt sacrificii la care a fost supus? genera?ia pe care o reprezint. George Roca, care mi s-a recomandat „Istoric, masterand în Istorie Contemporan?!” Ha, am replicat, ?i matale te n?puste?ti în Marea Debandad? din 89? C?t?lin Popa, pictorul ?i filozoful, omul care ?tie c? fiecare are un anume spa?iu sufletesc unde-?i p?streaz? inocen?a, ?i mai ?tie c?: ”Nu cred în posibilitatea întoarcerii la inocen??!”, de aceea eu pictez fiindc? “Nu sunt de acord cu destinul genera?iei mele”!

Vali, fiul autorului face fotografii, la concuren?? cu Gabi, cel?lat fiu venit ?i el s? se „lanseze”.care „înva??” s? fileze, care se contrazice cu Georgiana Stroe, de la Adev?rul. Iau cuvântul care mi se d?. Le spun de ce sunt un autor cu „T” mare. Fiindc? în ?ar? mai sunt al?i mul?i omonimi: Secretar literar, artist, folclorist, medic, balerin, scafandru ?i ce-o mai fi.

Explic cum de ce am fost o  genera?ie de atâtea sacrificii:pentru de fiecare dat? am pl?tit eu sau familia mea, ceilal?i

Surpriza pentru autor a fost prezen?a câtorva fo?ti elevi, acum stabili?i în Spania, care, normal c? n-au plecat f?r? cartea cu autograful fostului lor profesor.

 ____________________________________________

_____

 

George ROCA: Domnule Constantin Popa, ne-am cunoscut pe la începutul lunii septembrie a acestui an la Espacio Niram din Madrid, cafenea cultural? unde se întâlne?te deseori elita literar? ?i artistic? român? din capitala Spaniei. Atunci am auzit vorbindu-se foarte elogios de dumneavoastr? ?i de talentele de care dispune?i. V-a? ruga s? v? prezenta?i!

Constantin POPA: M? numesc Constantin Popa, m-am n?scut în 1979, în localitatea Runcu-Dambovi?a. În 2001 am venit în Spania, mai precis în ora?ul alicantin Alcoy, unde am încercat s? m? adaptez de cea mai bun? ?i rapid? form? posibil? la noile condi?ii, îns? nu a fost chiar simplu, totul fiind condi?ionat de situa?ia de iregularitate în care m? aflam. Aceast? perioad? este caracterizat? de o situa?ie laboral? precar?, chiar exploatare, ?i de imposibilitatea de avansare. Lucrurile par s? se schimbe odat? cu legalizarea din 2004 a str?inilor în Spania. Primul pas f?cut a fost intrarea în Academia de Arte Frumoase din Alcoy, unde am studiat timp de un an. Îns?, situa?ia material? m-a obligat s? abandonez facultatea pentru o munc? relativ stabil? în construc?ii. În 2005, din dorin?a arzatoare de a-mi schimba destinul nefast, m-am înscris la universitatea ovidius din Constan?a, dedicându-m? studiului istoriei. Urm?torii trei ani, au fost ani în care munceam ?i înv??am în Spania, muncind tot în construc?ii, iar în perioada examenelor m? duceam în România. În iunie 2008 am devenit licen?iat în istorie cu o not? care mi-a permis intrarea la un Masterat la Universitatea Autonom? din Madrid. A?adar, în octombrie 2008 m-am mutat în capitala Spaniei, unde spre o surpindere pl?cut? am g?sit ?i al?i români ca mine preocupa?i ?i de altfel de lucruri în afara celor banale ?i comune.

George ROCA: De ce istorie? Care este tematica lucr?rii dumneavoastr? de masterat? Pute?i s? îmi da?i câteva detalii…

Constantin POPA: Studiul istoriei l-am început din dorin?a de a c?p?ta o viziune global? asupra lumii, pe de o parte, iar pe de alta de a în?elege de ce genera?ia mea este o genera?ie de sacrificiu, ?i de ce am fost nevoi?i sa „ie?im” din ?ar?. Masteratul pe care îl fac acum la Madrid este specializat în Istorie Contemporan?, pe care l-am centrat pe rela?ii interna?ionale, iar dizerta?ia este ?i mai concret?, tratând despre efectele revolu?iei române din 1989.

George ROCA: Cum îmbina?i istoria cu arta plastic?? Am primit via e-mail treisprezece fotografii reprezentând tablouri pictate de dvs. A?a am aflat c? sunte?i ?i artist plastic. Pictor! Talentat a? zice!

Constantin POPA: Decizia de a picta a venit dintr-un imbold interior, acela de a g?si r?spunsuri la dilemele care m? ap?sau… Istoria cred c? mi-a fost de mare ajutor. Îns? nu doar istoria, filosofia deasemenea a contribuit substan?ial la dezv?luirea acelei lumi interioare care m? preocupa. Cred, ca istoria reprezint? „scânteia” care aprinde aceast? „lume a mea”, adic? eu pictez pentru c? nu sunt de acord cu destinul genera?iei mele încercând s? m? exprim critic prin pictur?. Acest fapt duce la ramifica?ii mult mai profunde unde perspectiva istoric? ?i filozofic? se împletesc cu arta plastic?. Istoria îmi d? posibilitatea s? observ realitatea ?i care sunt stâlpii pe care se bazeaz? aceasta, arta plastic? m? ajut? s? exprim vizual ceea ce gândesc. Utilizez arta ca pe o încercare de denun?are a falsit??ii politice, sociale sau religioase, ?i cautare a purit??ii umane, intoarcerea la inocen??. Sun? probabil a utopie, îns? dac? vrem s? avem o societate pur? trebuie ca fiecare s? caute inocen?a din dreptul s?u.

George ROCA: Vorbi?i-mi în câteva rânduri despre „Cele ?ase teze asupra naturii umane”. De ce nu mai multe, precum num?rul imaginilor tablourilor trimise? Ce reprezint? aceste picturi, dintre care una este doar o pânz? „blank” (alb?!)… f?r? nicio culoare sau urm? de vopsea? Dar totu?i semnat? de dumneavoastr?! Mi-a?i trimis-o din gre?eala sau a?a a?i dorit s? fie?

Constantin POPA:
Cele ?ase teze asupra naturii umane sunt încercarea filosofic? de a c?uta adev?rul ?i cine st? în umbra destinului, deoarece societatea sau politica ofer? o imagine, cred, incomplet?. Încerc s? merg la r?d?cina lucrurilor, în lumea ideilor lui Platon. De fapt, primul dintre cele ?ase tablouri este chiar introducerea în lumea ideilor ?i are rolul de manifest, iar celelalte cinci trateaz? doar aceast? lume a ideilor. Clarificând faptul c? adev?rata realitate exist? într-o alt? dimensiune unde avem acces doar prin ra?iune, urm?torul pas este acela de a demonstra existen?a unui creator infinit, de aici tabloul alb, cel de al ?aptelea. Prin el vreau s? sugerez c? a?a cum f?r? ac?iunea artistului o pânz? nu se poate converti într-o oper? artistic?, la fel, f?r? inteven?ia unui creator nu putea ap?rea via?a din neantul infinit, Dumnezeu fiind «Prima cauz?». Fac diferen?a între trei lumi posibile: una spiritual?, infinit?, reprezentat? de Dumnezeu, una material?, a noastr?, caracterizat? de limit?ri ?i legile fizicii, ?i o lume a ideilor care este de fapt un satelit al lumii materiale ?i unde g?sim prin intemediul ra?iunii adev?rul despre aceasta lume.
Critic ideea de Dualism, care cred c? st? la baza fatalit??ii destinului uman ?i afirm c? prin moarte toate fiin?ele create (inclusiv Lucifer, el fiind deasemenea creatura, ?i deci victima) trec în lumea spiritual?, aceasta trecere nefiind condi?ionat? de cât de buni sau r?i am fost în via??. Acest aspect, st? la baza societ??ii ?i convie?uirii.

 O alt? interpretare pe care am avut-o în minte atunci când m-am decis s? pun „tabloului alb” în serie a fost critica împotriva religiilor… care ?i-au permis s?-l «picteze» pe Dumnezeu dup? bunul lor plac, când de fapt noi, cei din lumea material? nu putem în?elege cum arat? o fiin?? din lumea spiritual?. Dumnezeu ar trebui s? r?mân? o pânz? alb? care s? reprezinte binele absolut, creator, infinitul ?i speran?a.

Sa?e este un num?r uman în compara?ie cu ?apte care este divin! Eu încerc s? g?sesc r?spunsuri din perspectiva uman?. De aceea am ales num?rul ?ase.

Cele ?ase teze asupra naturii umane sunt încercarea filosofic? de a c?uta adev?rul ?i cine st? în umbra destinului, deoarece societatea sau politica ofer? o imagine, cred, incomplet?. Încerc s? merg la r?d?cina lucrurilor, în lumea ideilor lui Platon. De fapt, primul dintre cele ?ase tablouri este chiar introducerea în lumea ideilor ?i are rolul de manifest, iar celelalte cinci trateaz? doar aceast? lume a ideilor. Clarificând faptul c? adev?rata realitate exist? într-o alt? dimensiune unde avem acces doar prin ra?iune, urm?torul pas este acela de a demonstra existen?a unui creator infinit, de aici tabloul alb, cel de al ?aptelea. Prin el vreau s? sugerez c? a?a cum f?r? ac?iunea artistului o pânz? nu se poate converti într-o oper? artistic?, la fel, f?r? inteven?ia unui creator nu putea ap?rea via?a din neantul infinit, Dumnezeu fiind «Prima cauz?». Fac diferen?a între trei lumi posibile: una spiritual?, infinit?, reprezentat? de Dumnezeu, una material?, a noastr?, caracterizat? de limit?ri ?i legile fizicii, ?i o lume a ideilor care este de fapt un satelit al lumii materiale ?i unde g?sim prin intemediul ra?iunii adev?rul despre aceasta lume.
Critic ideea de Dualism, care cred c? st? la baza fatalit??ii destinului uman ?i afirm c? prin moarte toate fiin?ele create (inclusiv Lucifer, el fiind deasemenea creatura, ?i deci victima) trec în lumea spiritual?, aceasta trecere nefiind condi?ionat? de cât de buni sau r?i am fost în via??. Acest aspect, st? la baza societ??ii ?i convie?uirii

George ROCA: Am observat ca unele personajele din tablourile dumneavoastr? sunt legate cu sfori asemeni marionetelor… De ce? Cine este manipulatorul acestora? Cine sunt papu?ile ?i cine este p?pu?arul?

Constantin POPA: Reduc umanul la forma cea mai primitiv? cu putin??, o marionet? care se afl? în mâna destinului f?r? a putea schimba cursul vie?ii. Pentru a pricepe lumea material? avem nevoie de cele cinci sim?uri, ?i îns??i aceast? nevoie ne face s? fim dependen?i de ceva ?i deci, nu suntem liberi. Oricât de liberi ne-am putea crede avem nevoie de aer pentru a respira, sau suntem conditiona?i de necesit??i ?i moarte… Manipulatorul este însu?i «Sistemul Dualist» creat de Dumnezeu, îns? cred, c? via?a ar fi un joc prea macabru dac? nu ar exista ?i speran?a unei idei de libertate infinit?.

George ROCA: A?i avut ?i expozi?ii? Unde v-a?i etalat lucr?rile? Ce ecouri a?i avut din parte presei ?i a publicului artofag?

Constantin POPA: Am avut expozi?ii ini?ial în Alcoy, iar odat? cu venirea în Madrid am expus printr-un program numit «Red de arte Joven», un program promovat de primaria Comunitatii Madrid. Deasemenea am participat cu lucr?ri la o expozi?ie colectiv? organizat? la Ambasada României din Spania. Am avut o expozi?ie personal? la Galeria Nicole Blanco din cadrul Espacio Niram ?i o expozi?ie personal? la Institutul Cultural Român din Madrid. La aceste expozi?ii au participat nu numai români stabili?i in Spania, ci ?i iublitori de art? spanioli. Printre personalit??i pot s? enum?r pe dl. Horia Barna, directorul ICR de aici, pe spaniolii, Hector Martinez Sanz – filosof, Isabel del Rio – critic de art?, Martin Cid – scriitor, directorulul revistei spaniole Yareah, Antonio Calderon de Jesus – consilier de art?, Valentina Fernandez Vargas – profesor onorific la Universitatea Autonom? din Madrid, ?i mul?i al?ii.

George ROCA: ?i un mesaj c?tre citiorii no?tri.

Constantin POPA: Nu încerc s? creez o utopie, îns? sunt sigur c? dac? fiecare dintre noi am încerca s? fim liberi, s? c?utam puritatea, dragostea, dreptatea, atunci societatea în ansamblu va avansa benenfic.

George ROCA
Madrid – Sydney

 

________________________________________

Primi?i cu colindul?

Stimat? Doamn?, îmi cer scuze, dar picat ca olteanul de la etajul zece ?i nep??ind eu nimic, am fost întrebat despre ce comenteaz?  lumea din jur ?i m? arat? cu degetul… Mai clar, m-am trezit la Madrid, în Cafeneaua lietrar? NIRAM ?i acolo am dat de cartea dumneavoastr? ??RMURILE IUBIRII.

 Mi-am luat permisiunea s-o citesc ?i acum iat?, îndr?znesc s? v? fac o întrebare: Primi?i cu colindul de mai, luna florilor?

Liniile astrale ale existen?ei fiec?ruia dintre noi se pare c? s-au întret?iat la Madrid, de?i Domnia-Voastr? domicilia?i la Londra, eu în buricul Câmpiei Române, la Ro?iorii de Vede, dar se p?are c? avem aceea?i matrice: Ambii suntem lega?i de Bucovina, (eu prin na?tere), matale prin bunici ?i copil?ria fericit? pe aceste meleaguri, ambii am tr?it în Muntenia, pe locurile unde odinioar? erau codrii Vl?siei sau Deliormanului, P?durea aceea nebun?, ambii n?zuim s? ?lefuim cuvintele române?ti în metafore unice, în speran?a de a descoperi frumosul acuns de litere…

Cred c? fiecare dintre noi alerg?m dup? „Cai verzi de pe pere?ii c?r?ilor”.

Un artist român a spus c? uneori alearg? dup? oameni c?rora s? le fac? un bine ?i nu totdeauna îi g?se?te.

Dumneavoastr? a?i ini?iat un Festival numit „Mileniul III”,  în 2008.

Noi, la Ro?iorii de Vede în anul 2000 am înfiin?at cu toate actele posibile o Asocia?ie Cultural? numit? ”Mileniul 3”. I-am adunat pe to?i cei care iubesc frumosul realizat prin cuvinte, culoare sau lutul ars devenit oper? de art?.

 ?i unul ?i altul ne-am legat suflete?te de Madrid prin grupul de entuzia?ti afla?i sub bagheta domnului Romeo Niram.

Aici am mai întâlnit al?i români care fierb în „cupa de iubire” a frumosului: Teo ?erb?nescu, Ariadna Petri, C?t?lin Popa, Marin Tra?c?, George Roca, Georgiana Stroia ?i muul?i al?ii.

To?i î?i ascund idealul în ?oapte de dor”, nu recunosc,  a?a cum afirm? d-l Pop, c? fiecare-?i are col?ul lui intim ?i secret de inocen?a cu care a plecat din Carpa?i, pe care-l presar? în imaginile operelor lor…

Este cupa ?tiut? numai de Ionela Flood, pe care a umplut-o cu verdele codrilor Vl?siei ?i albastrul de Vorone?, albastru g?sit în florile de nalb? , în ou?le încrustate, în m?tasea cu care se coase modelele de pe gulere ?i poale, de pe piep?ii bundi?elor noi…

Poeta crede în „Împ?r??ia f?r? ziduri a iubirii”.

Cupa dumisale a devenit „cuib ascuns” în cel mai adânc loc din auricolul stâng, acolo unde sunt p?strate sentimentele cele mai intime.

Oare de ce noi, românii, trebuie s? r?zbim pe alte meleaguri, s? primim acolo aplauze, pentru ca apoi cei de acas? s? ne reunoasc??

De ce trebuie s? ne r?stignim aiurea-n lume, pe crucea a?tept?rii   mistui?i de dorul de acas??

S?rut?m b?rb?te?te tâmpla celor care se str?duiesc s? fac? ceea ce oficialit??ile nu reu?esc: cunoa?terea valorilor culturii române în lume!

C???rat? pe cuvinte, Ionela Flood ne poart? în volumul s?u de poezii, adev?rate „buc??i de suflet!” spre „??RMURILE IUBIRII”  (Editura Nicora, Bucure?ti, 2009).

 Î?i plaseaz? versurile în arcul Carpa?ilor, unde vorbele noastre colind? prin dragoste ?i picur? lacrimi închipuite în versuri…c?ci obiceiurile, tradi?iile noastre înc? d?inuie în inima poetei.

Primi?i cu colind de mai un bucovinean „m?ritat” de reparti?ie ?i nevast? în Câmpia Burnasului, pe care o prezint? ca un alt Don Quijote înfr??it cu P?cal? în proza sa?

Ce-ar fi s? ne vizita?i la o „clac? de cuvinte”, într-o joi, când milenarii  torc metafore? S? ?ti?i c?  ne-am bucura ?i dac? ne-a?i chema pe malurile Tamisei s-o facem acolo. Vom veni la acest colind de cuvinte cu un buchet de metafore! Deci dumeavoastr? stabili?i de unde  începem!

15 mai, 2010, Madrid

 ____________________________________________

 

 

Comments
Flash MP3 Player JW

    Here is the Music Player. You need to installl flash player to show this cool thing!

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X