În comuna Balaci, în satul Tecuci, s-a creat  o  asociere între un grup de  întreprinzători particulari, cu rădăcini familiale în zonă,  şi firma „Paolo Consult”, condusă de Paolo Luccacioni, un investitor italian. Printre întreprinzătorii români întâlnim pe Alexandru Smaranda, inginer agronom, col.(r) Gheorghe Dumitrache şi Gheorghe Robu, actorul care prezintă emisiunea ,,Viaţa Satului” la televiziunea naţională.

Cooperarea vizează înfiinţarea şi exploatare de plantaţii viticole şi nu numai, pe baze moderne, de mare productivitate şi înalt competitive.

Un proiect inedit pentru această zonă, ştiut fiind că în afara viilor de familie cu struguri hibrid producăto, tip ananas şi algeriană, în majoritate covârşitoare, nu a  mai existat nici o exploataţie de dimensiuni mari pentru struguri nobili, nici în perioada fostului IAS Balaci, cu toate că relieful este predispus la terasare, ca în zona Scrioaştea.

 

În comuna Balaci, în satul Tecuci, s-a creat  o  asociere între un grup de  întreprinzători particulari, cu rădăcini familiale în zonă,  şi firma „Paolo Consult”, condusă de Paolo Luccacioni, un investitor italian. Printre întreprinzătorii români întâlnim pe Alexandru Smaranda, inginer agronom, col.(r) Gheorghe Dumitrache şi Gheorghe Robu, actorul care prezintă emisiunea ,,Viaţa Satului” la televiziunea naţională.

Cooperarea vizează înfiinţarea şi exploatare de plantaţii viticole şi nu numai, pe baze moderne, de mare productivitate şi înalt competitive.

Un proiect inedit pentru această zonă, ştiut fiind că în afara viilor de familie cu struguri hibrid producăto, tip ananas şi algeriană, în majoritate covârşitoare, nu a  mai existat nici o exploataţie de dimensiuni mari pentru struguri nobili, nici în perioada fostului IAS Balaci, cu toate că relieful este predispus la terasare, ca în zona Scrioaştea.

 

Conform anunţului oficialităţilor judeţene, punctul de trecere a frontierei cu bacul la Turnu Măgurele a devenit operaţional.

După cum se cunoaşte, Consiliul Judeţean Teleorman în asociere cu Consiliul Local Turnu Magurele a derulat proiectul de interes comun ,,Punct control  şi trecere a frontierei  cu bacul  Turnu Magurele – Nikopol", în cadrul Programului PHARE  de cooperare transfrontalieră dintre România şi Bulgaria.

Proporţia, în ceea ce priveşte finanţarea achiziţionarii bacului  a fost 60 la sută Consiliul Judeţean şi diferenţa pînă la o sută de procente Consiliul Local Turnu Magurele.

De comun acord, cele două părţi transfrontaliere româno – bulgare, beneficiare ale proiectului, au stabilit şi tarifele  privind transportul de călători  şi mijloace de transport pe linia de navigaţie Turnu Magurele – Nikopol.

Astfel, cei care doresc să ştie, pentru un TIR solo, sau cu remorcă se percepe suma de 92 euro, pentru un camion sau aurobuz 58 de euro, la  autobuzele sau camioanele cu remorcă  se plăteşte  72 de euro, pentru un microbuz 46 de euro, iar dacă are şi remorcă 60 de euro, trecerea cu un autoturism vă scoate din buzunar 23 euro, pentru un autoturism cu remorcă se cer 40 euro, iar daca doriţi să călătoriţi solitar sau pe  motocicletă, trebuie să plătiţi 3 euro.

Administrarea acestei investiţii se face în acest moment prin  S.C. Eurobac Turnu Magurele, societate aflată în subordinea Consiliului Local Turnu Măgurele.

Rămâne doar ca prognoza includerii acestei zone ca traseu de transport internaţional ce ar duce la reducerea cheltuielilor transportatorilor să se confirme, pentru a fi date uitării probleme care au dus la întârzierea finalizării proiectului şi a acuzelor aduse unor oficialităţi judeţene implicate în derularea acestui proiect major pentru Teleorman, în special pentru zona Turnu Măgurele,  dacă privim din punct de vedere economic.

 

Potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, de la începutul anului și până în luna septembrie, patronii au concediat peste 215.000 de salariați, în timp ce numărul persoanelor disponibilizate de la stat a fost de 6.000. Numărul total al șomerilor înregistrați este de 625.140.

În judeţul Teleorman, rata şomajului ajunsese la 10,8 % la sfârşitul lunii octombrie, înregistrând o creştere cu 0,3 % faţă de luna septembrie 2009 şi cu 3,3% comparativ cu luna octombrie 2008.

Astfel, pe acest interval de luni avem în şomaj 18.554 persoane, din care şomerii neindemnizaţi deţineau o pondere de 61,37%.

Comparativ, deşi populaţia feminină este mai numeroasă, reprezentând 52,41% din totalul populaţiei judeţului, ponderea femeilor şomere este mai redusă cu 39,19%, decât în cazul bărbaţilor,  rata şomajului fiind de 8,7%  în cazul acestora, şi datorită unei mai mari stabilităţi pe piaţa afacerilor a societăţilor care folosesc în general forţă de muncă feminină.

Pe localităţi urbane,  4,886 se înregistrează în zona oraşului Alexandria, pe locul următor situându-se oraşul Roşiorii de Vede, unde sunt în evidenţe 4.424 de şomeri, la Turnu  Măgurele şi în localităţile învecinate sunt 3,298 de şomeri, la Zimnicea – 3.135, iar la Videle 2.811.

În mediul rural, ponderea şomerilor la finele lunii octombrie era 66,67%, iar în mediul urban de 33,33 % din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Teleorman.

 

Derbiul etapei în Liga a IV-a s-a consumat sâmbătă la Roşiorii de Vede, unde liderul, Metalul Peretu, a fost înfrântă de Sporting Roşiorii de Vede, printr-un gol de antologie sportivă, realizat în minutul 81 de Mădălin Carabaşu, un puşti de doar 15 ani.

„Este o mare bucurie că acest copil confirmă, mai ales într-un asemenea meci”, ne-a declarat fostul mare portar al Rapidului, Eugen Crăciunescu.

Antrenorul oaspeţilor, Dumitru Paciurea, a pus presiune pe gazde, anunţând la începutul săptămânii trecute că va da lovitura pe Stadionul Municipal, printr-o aşezare surpriză a echipei în teren. A început cu formula 1-4-4-2, care pe parcursul primei reprize s-a mai transformat prin nerespectarea posturilor în 1-3-5-2, pentru ca în repriza a doua să mute cu aceeaşi formulă în care apar cinci mijlocaşi, care în loc să acopere şi să creeze omogenitate la mijlocul terenului, a dus mai degrabă la ruperea în două a echipei. Aşa s-a întâmplat şi la faza golului, când Rada pasează excelent printre adversari, Carabaşu gândeşte matur faza şi dejoacă pasul la offside, iar din unsprezece metri îl execută pe Ivan cu un şut curat.

Gheorghe Alexandru, antrenorul-jucător al roşiorenilor, l-a ghicit pe antrenorul oaspeţilor care a încercat să suplinească mărimea terenului cu o formulă ofensivă, alegând un joc care lăsa impresia de dominare, lansând însă atacuri tăioase care puteau închide cu mult înainte de gol partida.

Oaspeţii au dat emoţii celor peste 400 de spectatori, număr record la meciurile Sportingului din acest sezon, la bara lui Costinel Ciofalcă, şi el roşiorean.

A fost un joc crâncen, dar pregătirea fizică a oaspeţilor s-a dovedit rudimentară într-o confruntare cu jucători gen Carabaşu, a căror tinereţe, sub bagheta fostului divizionar Gheorghe Alexandru, care a jucat excelent şi în teren, poate trage echipa spre un loc în clasament care să le permită în retur abordarea primului loc ce duce la jocul de baraj pentru promovarea în eşalonul trei fotbalistic.

Rezultatul a fost unul tonic pentru Paulică Mara, preşedintele Sportingului, şi Ştefan Predoi, sponsorul care a salvat financiar echipa cu doar 24 de ore înainte ca nişte „oameni de bine” să vândă locul echipei roşiorene celor din comuna Nanov.

 Trei copii dintr-o familie din municipiul Roşiorii de Vede au fost confirmaţi ca având virusul AH1N1 după analiza probelor de laborator la Institutul Cantacuzino din Bucureşti. Sursa de infestare s-a dovedit a fi o matuşă a acestora din Italia, care iniţial a refuzat recoltarea de probe.
La acest moment, în Teleorman nu se poate face tratamentul prevăzut în astfel de cazuri, dar Ministerul Sanătăţii a repartizat Teleormanului 500 de flacoane de antiviral Tamiflu, care în cursul zilei de azi va ajunge în toate secţiile spitaliceşti de boli infecţioase.
La jumatatea acestei săptămâni, se preconizează declanşarea vaccinarii pentru gripa sezonieră la populaţia cu vârsta peste 60 de ani şi cu afecţiuni cronice, Ministerul Sănătăţii alocând recent judeţului bani pentru achiziţionarea prin licitaţie publică a circa 40.000 doze de vaccin.
În judeţul Teleorman sunt confirmate, începând cu luna august, şapte cazuri de infestare cu virusul AH1N1.

 

Ieri, Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate HIV /SIDA din România (UNOPA) în colaborare cu Spitalul Județean de Urgență Alexandria – Secția de Boli Infecțioase – Compartimentul HIV/SIDA, a organizat la Alexandria simpozionul „Situația actuală a persoanelor seropozitive din județul Teleorman”, urmat de o conferinţă de presă pe aceeaşi temă. Ambele acţiuni s-au desfăşurat în cadrul proiectului „From vulnerability to empowerment – advocacy pentru reducerea stigmatizarii si discriminarii PLWHA”, proiect finanţat de Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, TBC şi Malariei, prin Fundaţia Romanian Angel Appel.

În aceeaşi zi, simpozionul a fost precedat de întâlnirea pe care conducerea UNOPA, alături de specialiştii Secţiei de Boli Infecţioase  au avut-o cu persoanele seropozitive din judeţul Teleorman, întâlnire în cadrul căreia s-a analizat problemele cu care se confruntă în acest moment grupul vulnerabil, accesul la serviciile sociale şi medicale şi accesul pe piaţa muncii.

Mai mult, conform declarației lui Iulian Petre, director executiv UNOPA, persoanele din această categorie sunt tratate dsicriminatoriu de majoritatea grupului social în care trăiesc, mulţi dintre copiii infectaţi sau provenind din familii cu părinți infectați, fiind nevoiţi să abandoneze şcoala. În aceast sens UNOPA organizează o selecţie naţională pentru o sută de burse oferite celor care vor să-şi continue studiile, astfel existând şi şansa accesului facil pe piaţa  muncii. Din nefereicre, IŞJ Teleorman nu a avut nici un reprezentat pentru a prelua această iniţiativă. Invitaţiei UNOPA dând curs doar reprezentanți ai Prefecturii, DJSP Alexandria, AJOFM, DGASPC Teleorman și ai unui ONG din judeţ, axat pe drepturile omului.

Totodată, întâlnirea a avut şi un caracter educativ, medicul specialist Violeta Marinescu a prezentat participanţilor informaţii relevante despre tratament, a oferit răspunsuri la întrebările participanţilor, în direcţia creşterii aderenţei şi complianţei la tratament, care a fost identificată ca o problemă majoră în lupta cu boala.

În judeţul Teleorman sunt înregistrate aproximativ 100 de persoane seropozitive, din care 58 i-au tratament lunar. Pentru o persoană în tratament se cheltuie aproximativ 300 milioane de lei vechi lunar.

Conform lui Iulian Petre, director executiv UNOPA, la nivel naţional sunt peste 7000 de persoane infectate, înregistrate, dar, în opinia sa,  numărul poate fi de zece ori mai mare, cei infectaţi din ruşine sau fără a şti că sunt purtători nu se prezintă la medic pentru a fi diagnosticaţi şi apoi supuşi tratamentului. Cei care au ales să urmeze tratamentul, cum era cazul unui tânăr prezent la simpozion şi care era infectat de 20 de ani, au mari şanse să-şi întemeieze o familie şi să poate accede la funcţii importante pe piaţa  muncii. Mai mult, copiii născuţi din părinţi purtători pot fi sănătoşi, aşa cum este şi în cazul unei familii din judeţ.

Încă un motiv în plus de a trata persoanele din această categorie ca pe oricare persoană care se tratează de altă boală, ştiut fiind că SIDA nu se trasmite prin aer ori printr-o simplă atingere, de cele mai multe ori nici prin contact sexual.

 

Liderii sindicatului de la SC ROVA SA nu a reuşit, sau poate nu au vrut, să susţină muncitorii nici în cel mai nefast moment al uzinei,  oprirea definitivă a activităţii.

Dacă în anii trecuţi, luaţi pe sus de salariaţi, capii sindicatului organizau câte un miting care paraliza circulaţia în municipiu, depunând în faţa Primăriei un sicriu şi o cruce pe care erau trecute numele societăţii, acum când nu mai există presiune, au uitat pur şi simplu de cei de la care au încasat cotizaţia.

Aşa se face că ultimul lot de disponibilizaţi, cel de 400, se zbate într-o sărăcie cruntă. Nu pentru că ar trebui ajutaţi altfel decât restul populaţiei roşiorene, ci pentru că nu pot beneficia de ajutorul de şomaj, nu se pot pensiona, nu pot lua alocaţiile suplimentare pentru copii, nu se pot interna în spital şi nici nu pot beneficia de ajutorul de încălzire, pentru că nu pot justifica lipsa venitului. Motivul? Acelaşi dispreţ pe care l-a afişat de la „celebra” preluare a SC ROVA SA, patronul Ştefan Movilă, care nu vrea să dea statului ceea ce datorează. Adică 790 miliarde de lei vechi, aceasta fiind restanţa la contribuţiile sociale către stat, reţinute salariaţilor, dar nevirate.

Mai mult, un patron care nu-şi  respectă salariaţii, uită să le dea restanţele salariale, chiar dacă îşi dă cuvântul de onoare în faţa unui număr infim de foşti salariaţi, adunaţi ad hoc în faţa porţii fostei societăţi de reparaţii material rulant, care din cea mai importantă la nivel naţional a ajuns „vaca de muls fier vechi” a incursioniştilor de noapte, rareori apostrofaţi, chipurile de frică, fapt pentru care nici nu-i mai deranjează că paznicii au armament în dotare. Poate doar dacă îi surprinde vreo patrulă, ceea ce este greu de crezut, chiar dacă li se cunosc traseele, locurile de vânzare şi chiar identităţile, în unele cazuri.

 

Cinci persoane au fost reţinute în arestul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Teleorman ieri, 29 octombrie 2009, în urma unei acţiuni în forţă organizată de Poliţia municipiului Alexandria.

În baza autorizaţiilor emise de instanţa de judecată, au fost efectuate cinci descinderi şi tot atâtea percheziţii domiciliare în municipiul reşedinţă de judeţ.

Patru bărbaţi din mun. Alexandria şi unul din com. Bogdana, cu vârste între 19 şi 32 ani, au fost conduşi la sediul poliţiei pentru cercetări, cei în cauză fiind suspecţi de comiterea – în noaptea de 7/8.10.2009 – a infracţiunilor de „viol”, „lipsire de libertate în mod ilegal” şi „şantaj”, victima fiind o minoră de 15 ani din mun. Alexandria.

Cei cinci suspecţi au fost reţinuţi şi introduşi în arest, urmând ca azi, să fie prezentaţi instanţei de judecată, cu propunere de arestare preventivă, ne informează biroul de presă al IPJ Teleorman.

 

La nivelul judeţului Teleorman a fost constituit un Centru Operaţional de Comandă, care va colecta şi gestiona toate datele de interes operativ din judeţ, referitoare la desfăşurarea alegerilor. Centrul Operaţional este format din şefii inspectoratelor judeţene de Poliţie, Jandarmi, Situaţii de Urgenţă şi Poliţie de Frontieră.

Pe lângă acest centru funcţionează Centrul de Comunicare Judeţean, format din purtătorii de cuvânt ai insituţiilor menţionate: Pe baza principiului vocii unice din teoria relaţiilor publice, la nivelul C.C.J. a fost desemnat un singur purtător de cuvânt, întreaga activitate de comunicare în perioada campaniei electorale şi a alegerilor prezidenţiale urmând a se desfăşura din acest centru, prin intermediul purtătorului de cuvânt desemnat.

Purtător de cuvânt al C.C.J. Teleorman:

Scms. Ilicea Adrian, purtător de cuvânt al I.P.J. Teleorman.

Tel: 0726.345.807

Membrii C.C.J. Teleorman:

Cms. şef Safta Mihăiţă, purtător de cuvânt al I.J.P.F. Teleorman,

Tel: 0743.053.009

Cpt. Bohatereţ Gabriel, purtător de cuvânt al I.J.J. Teleorman,

Tel: 0745.071.620

Slt. Dragomir Gelu, purtător de cuvânt al I.S.U. Teleorman.

Tel: 0748.138.808

C.C.J. Teleorman îşi desfăşoară activitatea la sediul I.P.J. Teleorman.

Tel: 0247.407.104

Fax: 0247.310.121

 

Ieri, la Alexandria, în sediul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Teleorman s-a desfăşurat conferinţa de presă săptămânală, la care au fost prezenţi comisarul şef Emil Stanimir, şeful IPJ Teleorman, şi scms Adrian Ilicea, purtătorul de cuvânt al istituţiei.

Tema centrală s-a axat pe  procesul electoral, Ministerul Administraţiei şi Internelor iniţiind încă din 23 octombrie a.c. o campanie de responsabilizare a cetăţenilor împotriva fraudelor electorale cu mesajul „Votul ilegal înseamnă închisoare!”.

Prin aceasta se urmăreşte informarea cetăţenilor privind sancţiunile legale prevăzute pentru încălcarea legislaţiei electorale, dar şi o modalitate de a încerca conştientizarea şi responsabilizarea cetăţenilor pentru a se asigura un vot curat. Ştiut fiind, din practica anilor anteriori,  că în această perioadă se promovează turismul electoral, când apare şi votul multiplu, sau se acceptă „mici atenţii” materiale sau alimentare, în schimbul promisiunii de a vota un candidat sau altul.

Pentru o mai bună monitorizare, până la finele turului doi al alegerilor prezidenţiale,  a fost înfiinţat un Centrul de Comunicare Județean a incidentelor de natură electorală, unde cetăţenii pot face sesizări despre fapta respectivă apelând serviciul de urgenţă 112.

De la începutul campaniei electorale, prin acest nou centru operaţional  IPJ Teleorman a  fost sesizat cu privire la un incident electoral. În comuna Mavrodin au fost sustrase trei bannere cu însemnele unui candidat, caz care este în anchetare.

Conform comisarului şef Emil Stanimir, la precedentele alegeri, din luna iunie 2009, au fost sezizate 27 de infracţiuni în legătură cu procesul electoral. Paisprezece  cazuri au fost soluţionate, fiind trimise unităţilor de parchet competente, iar în celelalte cazuri cercetările sunt continuate de IPJ Teleorman.

  

De curând, a avut loc „Cupa Municipiului Roşiorii de Vede -2009". Ca şi-n alţi ani, la  acţiunile sportive organizate de către Oficiul pentru Cultură şi Sport din Primăria Municipiului Roşiorii de Vede au participat numeroşi concurenţi. Această a treia ediţie a Cupei Municipiului la table, rummy şi şah s-a desfăşurat în Parcul Central. Anul acesta surpriza competiţiei a fost Teodor Bujeşteanu, cel care a câştigat atât competiţia la table cât şi cea de rummy. Câştigător la şah a fost Daniel Petcu, acelaşi câştigător de anul trecut. Locurile al II-lea şi al III-lea la table au fost ocupate de Nicolae Lepădetescu şi Ştefan Dima, la rummy de Alexandru Ciofalcă şi  Marin Marcu, iar la şah de Ionuţ Savu şi Marinică Marin, un maestru al şahului roşiorean, câştigător al numeroase premii naţionale. La aceste trei competiţii au participat peste 150 de concurenţi de diferite vârste.

Competiţia de tenis de câmp de anul acesta s-a desfăşurat pe terenurile din Zona de Agrement Vedea. Un sprijin deosebit pentru amenajarea terenurilor de tenis am primit din partea conducerii SC Urbis SA. După ce s-a efectuat tragerea la sorţi, cu 8 capi de serie, s-a ţinut cont de clasificările ultimilor două ediţii. În  primul tur nu am avut parte de surprize, favoriţii impunându-se clar cu două excepţii. Decebal Vizireanu  a câştigat prin neprezentare la Radu Marin, iar Ion Epure a câştigat prin abandon la Cârciumaru Valerică. În turul al II-lea am avut parte de o mare surpriză prin victoria lui Florin Târnăcop la Emil Stan, marele favorit al competiţiei. Dar surpriza din turul al II-lea a fost una negativă, în semifinale pierzând în faţa mai tânărului Bogdan Târniceanu. Cealaltă semifinală s-a disputat între Muşat Carmen şi Lucian Alexe, primul impunându-se net cu 6-2, 6-3. În finală s-au întâlnit Muşat Carmen şi Bogdan Târniceanu. Câştigător a fost experienţa şi valoarea în faţa tinereţii şi a entuziasmului, Camen Muşat impunându-se cu 6-4, 6-4. Este a doua oară când Carmen Muşat, profesor la Colegiul tehnic „Anghel Saligny” câştigă această competiţie după ce în 2007 s-a impus în faţa lui Flroin Târnăcop.

Premiile au fost oferite de Primăria  Municipiului Roşiorii de Vede, în bani şi diplome, iar din partea Direcţiei Judeţene de Sport materiale sportive oferite de dl. Constantin Berechet. Premiile au fost înmânate de primarul Municipiului Roşiorii de Vede, dl. Ion Nuţu.

 

 

Primul spectacol din seria manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului Roşiorii de Vede s-a derulat duminică, 6 septembrie, în incinta Ştrandului „Aquaventura”, pe ringul de dans destinat discotecii.

În prezenţa şi aplauzele părinţilor şi a celor ce au ales ca pe o vreme mohorâtă să asiste la un spectacol, au dansat şi (în)cântat ansamblurile de copii ale Casei de Cultură, pregătite de prof. Patriţa Săvescu, trupa rock „Fără nume”, aflată la debutul scenic, solistele de muzică uşoară Stancu Andreea  şi Brutaru Oana, pentru ca finalul să aparţină capului de afiş,  Ansamblul „Izvoraşul”, din comuna Izvoarele, pregătit de Ana şi Alexandru Trifan, care au prezentat un superb spectacol sub genericul „Mândră-i hora românească”.

Au fost momente de dans speciale, cu misterioase copiliţe îmbrăcate în arăboaice, căluşari, ţigăncuşe, majorete, care au debordat de acea neţărmurită stare ludică a copilăriei, arătând că dansul are de unde îşi alege talentele pentru viitor, dacă se va pune accent pe această latură la Roşiori.

Încheierea, cu spectacolul oferit de Ansamblul „Izvoraşul”, ajuns la 40 de ani de activitate neîntreruptă, care pe lângă solişti de muzică populară, hore,  sârbe, dansurile tematice valoroase prin unicitatea lor şi virtuozitatea tarafului, a scos la rampă dezinvoltura şi bucuria lui Alexandru Trifan de a fi în spectacole cu copii pregătiţi de el şi soţia sa, Ana. A chiuit la singurul microfon existent, a jucat, a aplaudat, a strigat horele şi a oferit trei pâini cât roata carului, învelite în ştergar, frumos ornate cu spice de grâu, din făină nouă, având inscripţionate pe ele numele municipiului, anul şi urarea de mulţi ani. Un obicei mai vechi al celor doi dascăli, aflaţi la pensie, care fac apostolat într-o lume care abandonează valorile perene ale tradiţiilor şi portului popular. Ei, încăpăţându-se să creadă că prin ceea ce fac, copiii şi copiii copiilor lor, vor duce mai departe acest mod de a ne individualiza între europeni, şi nu numai, iar în lada de zestre a fiecărui român va reapărea costumul popular autentic.

 

Luni, la Alexandria, Adunarea Generală a Asociaţiei Judeţene de Fotbal  (AJF) a ales noul organism de conducere a activităţii fotbalistice din Teleorman.

Astfel,  cei 74 de delegaţi ai asociaţiilor şi cluburilor afiliate, din totalul de 92,  au ales în Biroul Executiv, ca preşedinte, pe Stan Prodan, încă un mandat ce atestă implicarea şi evoluţia fotbalului judeţean în toţi aceşti ani cât a ocupat aceeaşi funcţie, Dan Niţu (Turnu Măgurele) şi Gabriel Lungu (Alexandria), vicepreşedinţi, Valentin Trăistaru (Rapid Buzescu) şi Emil Mărcuşanu (Viaţă Nouă Olteni), membri, acesta din urmă fiind la prima prezenţă în acest for.

Biroul Executiv a fost completat, prin desemnarea de către preşedinte, şi acceptul Adunării Generale, cu Adrian Chiriţă, secretarul general, şi Ion Popa, trezorierul AJF Teleorman.

 Boriul de presă al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Teleorman ne informează că la 26 iulie 2009, ora 11.25, Garda de Intervenţie a Detaşamentului de Pompieri Roşiorii de Vede a fost solicitată să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la locuinţa lui R. V., din municipiu. Datorită intervenţiei prompte a pompierilor militari s-a reuşit evitarea producerii de pagube importante, fiind salvate bunuri ce depăşesc suma de 80 000 de lei. Flăcările au distrus aproximativ  10 mp din acoperişul casei de locuit, valoarea bunurilor distruse fiind estimată la suma de 700 de lei.Cauza probabilă a acestui incendiu: scurtcircuit provocat de cablurile electrice îmbătrânite, neizolate corespunzător.Și tot în aceeași zi, 26 iulie 2009, ora 01.10, un incendiu izbucnit într-o gospodărie din localitatea Zâmbreasca, ce aparţine lui Adrean P, a fost anunţat la numărul unic de urgenţă 112.Imediat, un echipaj de pompieri din cadrul Detaşamentului Roşiorii de Vede, cu o autospecială de lucru cu apă şi spumă, s-a deplasat la faţa locului pentru localizarea şi lichidarea incendiului. Focul, ce se manifesta la depozitul de furaje, a fost stins în stadiul iniţial, aproximativ 2500 de kg de lucernă fiind mistuite de flăcări. Pagubele au fost apreciate la suma de 800 de lei, iar valoarea bunurilor salvate la aproape 2000 de lei. Cauza probabilă a acestui incendiu: un trăsnet.

 

Având în palmares nu­meroase titluri naţionale, completate cu recorduri la categoria juniori, Andreea Ogrăzeanu, atle­­ta de 19 ani din Alexandria, şi-a de­monstrat clasa la cea mai im­portantă reuniune atletică juvenilă a anului, Cam­pionatul Eu­ropean de la Novi Sad (Serbia), unde sportiva pregătită de antre­noarea Cristina Manea, legitimată la CSŞ Alexandria/Farul Con­stanţa, a devenit campioană europeană la 200 metri plat (m. p.), unde specialiştii o dădeau marea favorită.

Andreea a mai reuşi să intre în trioul câştigător la 100 m.p., obţinând medalia de bronz, fiind cronometrată cu acelaşi timp al norvegiencei Folke.

Rezultate:

100 m.p.:

1. Kwadwo Yasmin (Germania) 11 secunde, 42 sutimi (medalie de aur)

2. Akinyemi Folke (Norvegia) 11’ 47’’ (medalie de argint)

3. Andreea Ogrăzeanu (România) 11’ 47’’ (medalie de bronz).

 

200 m.p.:

1. Andreea Ogrăzeanu (România), 23’ 70’’  (medalie de aur)

2. Alena Tamkova (Rusia), 23’ 72’’ (medalie de argint)

3. Anna Kielbasinska (Polonia), 23’ 75’’ (medalie de bronz).

Primarul Alexandriei, Victor Drăguşin, a premiat-o pe campioana Andreea Ogrăzeanu, cât despre viitorul atletismului teleormănean predicţiile sunt sumbre.

 

Încă din toamna, specialiştii au prognozat la culturile de cereale păioase ( grâul, orzul şi orzoaica) o producţie sub potenţialul agricol al judeţului Teleorman, estimându-se scăderi, faţă de nivelul unei recolte normale, de 30 – 50%.

Aceste procente, după cum ne spunea  directorul Staţiunii de Cercetare – Dezvoltare Agricolă  de la Drăgăneşti – Vlaşca, dr. ing. Emilian Negrilă, nu mai sunt valabile în prezent, când de două săptămâni, ploile cad aproape zilnic, putând ajunge la 70 – 80% umiditate în sol şi chiar  mai mult, dacă survine îmburuienarea, plus căderile de grindină şi furtunile

În acest interval de timp, lanurile de grâu s-au copt şi, pe alocuri, s-au supracopt, la temperaturile diurne, care s-au menţinut, în tot acest timp, ridicate, începând de-acum fenomenele nedorite, al încolţirii boabelor în spice, acestea fiind înnegrite deja din cauza ploilor,  dar şi urmare a scuturării.

Însă, teama de a nu pierde bani prea mulţi la unii, dar şi năravul din anii trecuţi când practicau acelaşi mod de a fura pentru a se înavuţi peste noapte în detrimentul proprietarilor de terenuri agricole, la alţii, pot duce la acţiuni ce exced limita legii.

Urmare, peste 140 tone de grâu şi rapiţă au fost confiscate de poliţişti din Teleorman în săptămâna ce a trecut, prin verificările efectuate la 143 mijloace de transport ce circulau pe  arterele rutiere din judeţ, aplicându-se şi sancţiuni contravenţionale în cuantum de 10.500 de lei.

Verificările au fost extinse şi la 15 societăţi comerciale cu profil agricol, urmărindu-se depistarea cazurilor de neînregistrare a recoltei obţinute în campania de vară.

 

În statele mai vechi  membre ale Uniunii Europene, agricultura se află pe un trend ascendent. Urmare a acestei tendinţe, dar şi a cererii interne, în zonele agricole din ţară agricultura ecologică prinde rădăcini.

Cum Teleormanul este un judeţ preponderent agrar, nu avea cum să lipsească din acest tablou in extendo culturile „bio”.

Astfel, directorului  coordonator al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Teleorman, ing. Daniel Fierăscu, ne-a declarat că în judeţ au fost  înscrişi anul trecut în „Registrul electronic al cultivatorilor bio“ 31 de agenţi economici, cu o suprafaţă de 3.807,96 hectare şi cu  491 familii de albine. Cum înscrierea acestora se face anual, până la 1 iunie, în 2009 sunt înscrişi 52 de agenţi economici, din care 50  producători agricoli, cu o suprafaţă de 6.251,03 hectare şi  447 familii de albine.

Mai mult, ne spunea Daniel Fierăscu, s-a avansat şi în ceea ce priveşte identificarea produselor tradiţionale, aducerea la cunoştinţă agricultorilor  a criteriilor şi condiţiilor de atestare a produselor de acest tip  şi înregistrarea în „Registrul de atestare a produselor tradiţionale“. Pe acest segment, până la 25 iunie a.c., s-au depus două cereri  privind atestarea a şase produse tradiţionale, de către Costinel  Iancu, persoană fizică autorizată, pentru produsul brânză telemea  de oaie şi, respectiv, societatea cu regim limitat VMV Prod Impex, pentru salam de vară, salam de porc,  salam „Victoria“, cârnaţi afumaţi de porc şi tobă de organe. Urmează verificările la ministerul de resort, pentru a fi atestate şi autorizate pentru comercializare şi consum pe piaţă internă şi externă.

 

Judeţul Teleorman este în plină campanie agricolă,  în această vară fermierii şi producătorii individuali au de recoltat 192.084 hectare de grâu, 20.957 de hectare cultivate cu orz, 6.410  hectare de orzoaică de toamnă şi 35.766 de hectare însămânţate cu rapiţă pentru ulei. recoltarea cerealelor păioase, de pe o suprafaţă de 255.217 hectare, în perioada optimă presupunând o foarte bună dotare a fermierilor cu maşini de recoltat, dar şi utilizarea eficientă a timpului de lucru.

Deşi secerişul a început în urmă cu o lună, dacă la recoltatul la orz şi orzoaică s-a încheiat, la rapiţă nu s-a trecut de 70 la sută din suprafața cultivată, iar la grâu recoltându-se producţia de pe aproximativ 100. 000 de hectare. La orz, s-a obţinut o producţie medie de 2.868 kilograme la hectar, la orzoaica de toamnă 3.094 kilograme la hectar, iar la rapiţă o producţie medie de 1.176 kilograme la hectar. Producţii destul de modeste se înregistrează şi la producţia de grâu. Astfel, de pe suprafeţele recoltate până la data de 13 iulie s-a raportat la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Teleorman o producţie medie de 2284 de kilograme la hectar.

 

În anul 2006, o bombă imobiliară face înconjurul municipiului, roşiorenii aflând că au fost vândută clădirea şi terenul aferent în care funcţiona SC Urbis Roşiorii de Vede SA, societate cu unic acţionar Consiliul Local. Curios că nimeni nu părea a şti cum s-a întâmplat, cumpărător fiind SC Supercom SA Bucureşti, care preluase şi partea profitabilă a activităţii SC URBIS, curăţenie, întreţinere străzi şi spaţii verzi etc.

Cum URBIS-ul nu a fost evacuată după vânzarea clădirii, iar în presă au răzbătut datoriile ce depăşesc suta de miliarde de lei şi faptul că societăţii i-au fost scoase de două ori utilajele la licitaţie publică de către AVAS, s-a uitat de tunul imobiliar.

Numai că cei trei ani de graţie, iminenta centralizare a lucrărilor de salubritate la nivel judeţean şi o eventuală renunţare la serviciile Supercom la finele verii au determinat societatea bucureşteană să trimită o notificare prin care SC URBIS trebuie să părăsească imobilul din str. Cpt. Corlăţescu nr. 4, notificarea având un termen de 30 zile, începând cu 15 iunie a.c., în caz contrar se va ajunge în instanţă.

Mai mult, primarul Ion Nuţu avea o înţelegere verbală din 5 iunie cu Ilie Ionel Ciuclea, patronul Supercom, care nu avea nimic împotriva funcţionării SC URBIS în acea clădire, chiar fiind dispus să vândă totul la preţul din 2006. Numai că verba volant, scripta manet, iar di­rectorul general al SC Urbis, Aurel Manolache, solicită Consiliului local al municipiului Roşiorii de Vede să depună toate diligenţele pentru soluţionarea grabnică a problemei, în­trucât un proces cu SC Supercom Bucureşti le-ar putea aduce multe pre­judicii băneşti.

Primarul Ion Nuţu susţine că se caută o soluţie în acest moment, iar acţiunea Supercom de  a rămâne singură în acest sediu garantează faptul că societatea bucureşteană va rămâne în con­tinuare în municipiul Roşiorii de Vede şi va asigura curăţenia oraşului

 

Datoriile, dezinteresul pentru această societate roşioreană al  conducerii holdingului şi, cum spun anumiţi cunoscători, managementul defectuos au transformat SC ROVA SA dintr-un fanion al industriei de material rulant într-o societate falimentară.

Cu o mulţime de creditori care aşteaptă să recupereze sutele de miliarde de lei, conducerea piramidală a societăţii, prin SC SEFFER SA, via REVAMAR CFR BT SA Bucuresti, în frunte cu Ştefan Movilă, a decis, într-o primă fază,  concedierea a 360 de salariaţi. Urmează ca în luna august să fie concediaţi alţi 40 de salariaţi, care au fost reţinuţi pentru a încheia unele lucrări contractate. Din august, societatea va pune lacăt pe toate halele, în schemă rămânând doar 37 de persoane care să asigure paza, ştiut fiind că ţiganii dau atacuri de noapte furând tot ceea ce se poate vinde la fier vechi.

Iniţial, salariaţii disponibilizaţi au vrut să protesteze în faţa Primăriei, aşa cum au făcut cu ani în urmă, când au adus un sicriu şi o cruce, anticipând „înmormântarea” societăţii, dar au fost convinşi că ar fi inutilă acţiunea, atâta timp cât ROVA are o datorie istorică de peste 900.000 lei, singura soluţie fiind Comisia de dialog social din cadrul Prefecturii.

Situaţia de la ROVA este cu atât mai gravă cu cât cei 360 de disponibilizaţi nu vor putea beneficia de ajutor de şomaj, deoarece chiar dacă li s-au oprit banii din salarii, aceştia nu au fost viraţi către stat.

 

Valul de concedieri continuă în judeţul Teleorman. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Teleorman face cunoscut că, pentru perioada următoare, au fost depuse patru proiecte de concedieri  colective, totalizând 1.124 persoane.

Privind în ansamblul perioadei în care judeţul a intrat într-un crescendo al procentului privind rata şomajului, Roşiorii de Vede este oraşul cel mai afectat. Şi acum, în cele patru proiecte, unul este al S.C. „Alcomed Prod“ SRL Roşiorii de Vede, care concediază  48 persoane. Alături de societatea roşioreană se mai află Direcţia Generală de Pază Teleorman, cu 65 de persoane, „Germino“ Alexandria cu 16 persoane şi „Koyo-România“ cu  995 persoane.

 In judeţ, apar într-o firavă compensare şi 159  locuri de muncă, cele mai multe în industria confecţiilor, în construcţii, comerţul cu amănuntul şi alimentar şi în agricultură.

 

În decursul săptămânii trecute, inspectori de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Teleorman au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 5.000 de lei unor persoane juridice si fizice care comercializează legume şi fructe proaspete.
Purtătorul de cuvânt al DADR Teleorman, Anda Stanciu,  a precizat că aceste  controalele vor continua în pieţele agroalimentare  şi în depozitele en-gross din Teleorman.

În general, se urmăreşte existenţa documentelor care să ateste provenienţa legumelor şi fructelor comercializate, se verifică ambalarea şi etichetarea corectă a loturilor de produse oferite la vânzare, fiind prelevate în anumite cazuri probe pentru stabilirea stării fitosanitare.

Poate, prin aceste controale, se  vor  diminua comerţul ilegal, specula şi evaziunea fiscală din pieţe, ştiută fiind această situaţie în ultimii 15 ani, mai cu seamă că la acţiune participă şi reprezentanţi ai Gărzii Financiare, Inspectoratului de Poliţie Teleorman şi Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor.

 

O ploaie de goluri (68) a marcat ce-a dea doua etapă a ediţiei din acest an a Cupei „Teleormanul” la fotbal. Sporting Roşiori reuşeşte a doua victorie consecutivă, de data aceasta pe teren propriu, învingând cu 6 – 1 pe Real Beuca, după ce în prima etapă învinsese în deplasarea de la Metalul Peretu cu 3 – 1. Un start de competiţie promiţător pentru viitorul campionat, ce se apropie, în care Sportingul doreşte să se impună pentru a participa la barajul pentru Divizia C.

Dar iată rezultatele etapei a doua şi clasamentele:       

Grupa A 

Cadet Bujoreni – ASM Cernetu 5 – 3, Viaţă Nouă Olteni – AS Vităneşti 8 – 2, Unirea Ţigăneşti – Unirea Brânceni 2 – 1.

S-au jucat: Unirea Ţigăneşti – ASM Cernetu 3 – 2, Unirea Brânceni – Viaţă Nouă Olteni 2 – 8, AS Vităneşti – Cadet Bujoreni 1 – 0.

Clasament
1. Viaţă Noua Olteni    2  2  0  0  16 -   4  6

2. Unirea Ţigăneşti   2  2  0  0   5 -   3  6

3. Cadet Bujoreni    2  1  0  1   5 -   4  3

4. AS Vităneşti        2  1  0  1   3 -   8  3

5. ASM Cernetu        2  0  0  2   5 -   8  0

6. Unirea Brânceni    2  0  0  2   3 -  10  0

Urmează în etapa a III-a:Unirea Brânceni – ASM Cernetu, Viaţă Noua Olteni – Cadet Bujoreni, AS Vităneşti – Unirea Ţigăneşti.

Grupa B

Metalul Frăsinet – Recolta Copăceanca 2 -1, Atletic Orbeasca – Progresul Nenciuleşti 8 – 0,

Rapid Buzescu – Tineretul Mavrodin 2 – 0.

S-au jucat: Rapid Buzescu – Metalul Frăsinet 4 – 2, Tineretul Mavrodin – Atletic Orbeasca 0 -5, Progresul Nenciulesti – Recolta Copaceanca 0 – 6.

Clasament

1. Atletic Orbeasca    2  2  0  0  13 -   0  6

2. Rapid Buzescu    2  2  0  0   6 -   2  6

3. Recolta Copăceanca    2  1  0  1   7 -   2  3

4. Metalul Frăsinet    2  1  0  1   4 -   5  3

5. Tineretul Mavrodin    2  0  0  2   0 -   7  0

6. Progresul Nenciulesti2  0  0  2    0 – 14  0

Urmează în etapa a III-a: Tineretul Mavrodin – Metalul Frăsinet, Progresul Nenciuleşti – Rapid Buzescu, Recolta Copăceanca – Atletic Orbeasca.

Grupa C

Sporting Roşiori – Real Beuca 6 – 1, CS Vârtoape – Avântul Stejarul 6 – 0, Metalul

Peretu – Tineretul Rădoieşti 3 – 0.

S-au jucat: Metalul Peretu – Sporting Roşiori 1 – 3, Tineretul Rădoieşti – CS Vârtoape 1 – 2, Avântul Stejaru – Real Beuca 1 – 3.

Clasament

1. Sporting Rosiori    2  2  0  0  9 – 2  6

2. CS Virtoape        2  2  0  0  8 – 1  6

3. Metalul Peretu    2  1  0  1  4 – 3  3

4. Real Beuca        2  1  0  1  4 – 7  3

5. Tineretul Radoiesti    2  0  0  2  1 – 5  0

6. Avintul Stejaru    2  0  0  2  1 – 9  0

Urmează în etapa a III-a: Tineretul Rădoieşti – Sporting Roşiori, Avântul Stejaru – Metalul Peretu, Real Beuca – CS Vârtoape.

Grupa D

CS Nanov – Oltul Plopii Slăviteşti 4 – 1, Oltul Beciu – Voinţa Salcia 2 – 8, AFC Voinţa

Saelele – Avântul Uda Clocociov 2 – 1.

S-au jucat: Voinţa Saelele – CS Nanov 4 – 3, Avântul Uda Clocociov – Oltul Beciu

1 – 0, Voinţa Salcia – Oltul Plopii Slăviteşti 8 – 0.

Clasament

1. Voinţa Salcia        2  2  0  0  16 -   2  6

2. Voinţa Saelele        2  2  0  0    6 -   4  6

3. CS Nanov            2  1  0  1    7 -   5  3

4. Avântul Uda Clocociov    2  1  0  1    2 -   2  3

5. Oltul Beciu            2  0  0  2    2 -   9  0

6. Oltul Plopii Slavitesti    2  0  0  2    1 -  12  0

Urmează în etapa a III-a: CS Nanov – Avântul Uda Clocociov, Voinţa Salcia – Voinţa Saelele, Oltul Plopii Slăviteşti – Oltul Beciu.

 

Miercuri, 15 iulie, de la orele 17.30, vor debuta jocurile primei etape a „Cupei României” la fot­bal, ediţia de campionat 2009-2010. Sunt programate şaptezeci de jocuri, în care se vor întâl­ni echipele câştigătoare ale fazei jude­ţene din competiţia eliminatorie şi for­ma­ţiile clasate în ediţia precedentă a Ligii a III-a până la locul 3. Teleormanul are programat un derby judeţean între câştigătoarea „Cupei Ro­mâ­niei” la nivel judeţean, FCM Alexandria și Petrolul Videle, din Liga a III-a, meciul fiind programat pe sta­dionul „Municipal” din Alexandria.

Iată şi tabloul complet al jocurilor:

 - AS Roma (BT) – Luceafărul M. Eminescu (BT)

- Rapid Dumeşti (IS) –Politehnica 2 Iaşi

- FCM 2 Bacău – CFR Paşcani (IS)

- Willy 2 Bacău – Pambac Bacău

- Willy Bacău – Aerostar Bacău

- Dorna Vatra Dornei (SV) – Rapid CFR Suceava

- ASA Miercurea Ciuc (HR) – Rarăul Câmpulung Moldovenesc (SV)

- Biruinţa Gherăieşti (NT) – Laminorul Roman (NT)

- Ceahlăul 2 Piatra Neamţ –Cetatea Tg. Neamţ

- FC Girceni 2008 (VS) – FC Bârlad (VS)

- FCM Dunărea 2 Galaţi – Politehnica Galaţi

- FC Dumitreşti / Stelele Vrancei – CSM Focşani (VN)

- Zagon Păpăuţi (CV) – FC Panciu (VN)

- Recolta Tufeşti (BR) –CF Brăila

- CS Năvodari (CT) – Viitorul Însurăţei (BR)

- Petrolul 2 Berca (BZ) – Petrolul Berca (BZ)

- Municipal Constanţa – Portul Constanţa

- CSM Medgidia (CT) – Callatis Mangalia (CT)

- CS Eforie (CT) –Farul 2 Constanţa

- Arrubium Măcin (TL) – Săgeata Stejaru (TL)

- Abatorul Slobozia (IL) –Unirea Slobozia (IL)

- Rapid Clejani (GR) – Victoria 2008 Adunaţii Copăceni (GR)

- FCM Alexandria (TR) – Petrolul Videle (TR)

- Inter Gaz Bucureşti – Rapid 2 Bucureşti

- Comprest GIM Bucureşti – Rocar ANEFS Bucureşti

- Progresul 2 Bucureşti – Juventus Bucureşti

- FCM Câmpina (PH) – Kaproni Boldeşti (PH)

- Petrolul 2 Ploieşti (PH) – Conpet Ploieşti (PH)

- Intersport Plopeni (PH) –Chimia Brazi (PH)

- AFC Filipeştii de Pădure (PH) – Electrosid Titu (DB)

- Gaz Metan Finta (DB) – Viitorul Pucioasa (DB)

- Naţional Călăraşi – Dunărea Călăraşi

- CS Corbeanca (IF) – ASC Clinceni (IF)

- FC Argeş 2 – ACS Berceni (IF)

- FC Argeş 3 – Muscelul Câmpulung (AG)

- FC Balş (OT) –FC Caracal (OT)

- Liga a Patra (OT)– Alro Slatina (OT)

- CFR Craiova (DJ) – Progresul Corabia (DJ)

- Agrostar Bârca (DJ) – Armata Craiova (DJ)

- Petrom Chimia Craiova (DJ) – Prometeu Craiova (DJ)

- Ghecon Lăpuşata (VL) – Oltchim Rm. Vâlcea

- Ralbex Turcineşti (GJ) –Minerul Motru (GJ)

- Energia Rovinari (GJ) – Minerul Mătăsari (GJ)

- Dunărea Pristol (MH) – Minerul Mehedinţi

- Jiul Rovinari (GJ) –Building Vânju Mare (MH)

- Minerul Anina (CS) –FCM Reşiţa (CS)

- FC Râşnov (BV) – Unirea Târlungeni (BV)

- FC Săcele (BV) – CF Predeal (BV)

- Royal Braşov – Victoria Bod (BV)

- Viitorul Agârbiciu (SB) – FC Cisnădie (SB)

- Ena Inter Făgăraş (BV) – Gaz Metan Tg. Mureş

- AS Acătari (MS) – Unirea Ungheni (MS)

- Unirea Dej (CJ) – Avântul Reghin (MS)

- Arieşul 2 Turda (CJ) – CFR 2 Cluj

- Seso Iara (CJ) – Sănătatea Cluj

- Progresul Jelna (BN) –Gloria 2 Bistriţa

- FC Zlatna (AB) – CSM Sebeş (AB)

- AS Pro Nădlac (AR) – CS Ineu (AR)

- Gloria CTP Arad – Naţional Sebiş (AR)

- FC Chişoda (TM) – FC Timişoara 2

- Unirea Sânnicolau Mare (TM) – Mama Mia Becicherecu Mic (TM)

- Calor Timişoara – Viitorul Sânandrei (TM)

- Alto Gradimento Albina (TM) – Progresul Gătaia (TM)

- Rapid Jibou (SJ) – CF Zalău (SJ)

- CS Gama Homoroade (SM) –FC Bihor 2 Oradea

- CS Izvorul Cociuba (BH) – Bihorul Beiuş (BH)

- Corvinul Hunedoara (HD) – Liberty 2 Oradea (BH)

- CS Vulcan (HD) – Dacia Orăştie (HD)

- Retezatul Haţeg (HD) – Marmosim Simeria (HD)

- Vetrix Satulung (MM) – Marmaţia Sighet (MM).

Returul este programat pentru 29 iulie.

 

 

Adrian Argeşanu din Roşiorii de Vede a prins somnul de 82 de kilograme. Monstrul a măsurat 2,09 metri, fiind cea mai mare captură, prins la lansetă. Cum pe Olt nu a mai fost o astfel de captură, declarăm pe Adrian Argeşanu pescarul numărul unu din 2009.

Roşioreanul a reuşit marea performanţă folosind momeală boabe de porumb uscat. Intenţia era captura la crap, folosind o lansetă de 3,50 m şi fir de 0.30 mm, cu înaintaşi de aţă de 0.25 mm. La ora 22.25 lanseta a sărit din suport, semn că un peşte mare muşcase. Drilul a durat 30 de minute, iar la 22.55 "monstrul" devenise partener de fotografie pentru zecii de pescari adunaţi să vadă minunea.

Martori la evenimentul pescăresc au fost: George Zidărescu, Gogu şi nea Titi, localnic din Sprâncenata – Olt.

 

Vrem nu vrem, stăm cu ochii pe cearta cu pregnant iz politic din Consiliul Local Roşiorii de Vede, privind concesionarea serviciului public de alimentare cu energie termică a municipiului. Aşa s-a întâmplat şi la şedinţa din 30  iunie a.c., când, pentru a treia oară de la începutul anului,  a fost reintrodus proiectul de hotărâre privind aprobarea studiului de oportunitate, regulamentul serviciului public de alimentare cu ener­gie termică în municipiu şi a caietului de sarcini pentru con­cesionarea serviciului public de ali­mentare cu energie termică şi explo­atarea sistemului de alimentare cen­tra­lizată cu energie termică prin pro­cedura li­citaţie publică deschisă.

Coaliţia PSD – PD-L, cea care îl susţine pe Dănuţ Ivănică şi fostul operator până la concesionarea anul trecut către Delta ACM ’93, SC Terma Confort SRL, societate aflată în subordinea Consiliului Local şi intrată în incapacitate de plată, argumentând că sunt în joc locurile de muncă ale unor roşioreni, pe de o parte, şi primarul Ion Nuţu, având ca argument controlul efectuat de ANRSC, care, la capitolul concluzii, spune că sistemul de alimentare cu energie termică a mu­nicipiului se află în conservare, iar ad­ministrarea acestuia nu a fost încă în­credinţată unui operator, în condiţiile legii, se constată încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. 1 şi 2 lit.a din Legea serviciu­lui public de alimentare cu energie termi­că nr. 325/2006, în sensul nerespectării de către autorităţile administraţiei pu­bli­ce locale a obligaţiilor privind “în­fiin­ţarea, organizarea, coordonarea, mo­nitorizarea şi controlul serviciului pu­blic de alimentare cu energie termică, precum şi asigurarea continuităţii acestui serviciu la nivelul unităţilor ad­mi­nistrativ-teritoriale”, şi care este convins că acest serviciu trebuie concesionat şi că, doar aşa, roşiorenii vor avea căl­du­ră în iarna 2009 – 2010.

Cu toată argumentaţia primarului, nota de control a ANRSC şi controlul de la Curtea de Conturi, care scot în evidenţă faptul că soci­e­tatea Terma Confort este în incapacitate de a furniza agent termic, majoritatea consilierilor locali sunt de neclintit, readucând în memorie celebra butadă a fostului consilier Soare „suntem patrioţi locali, nu ne vindem străinilor”

Directorul de la SC Terma Confort, Dănuţ Ivănică, după ce a spus că nu are 70 de milioane de lei salariu ci doar 44 de milioane,  a venit cu propunerea să se încerce un parteneriat între Terma Confort şi Delta ACM 93, prima cu reţeaua şi a doua cu banii.

Cum disputa riscă să se prelungească mai mult decât este firesc, iar timpul necesar pentru reparaţii la cazanele din centrale şi la reţeaua de distribuţie se diminuează pe zi ce trece, căldura va ajunge în apartamentele roşiorenilor, care nu şi-au achiziţionat o centrală de apartament, mai târziu ca anul trecut, ajunul Crăciunului, sau poate de loc.

În Piaţa din Roşiorii de Vede

 

 

Fructele şi legumele la control

 

 

Ceea ce trebuia să se întâmple de ani buni, va fi întreprins acum în piaţa en detail de legume şi fructe din Roşiorii de Vede, care pe margini este desfacere en gross, iar în zonele ei centrale se vând galoşi, coroane şi lucruri vechi.

Recent, preşedintele Autorităţii Naţionale Sa­nitar Veterinare şi pentru Si­gu­ranţa Alimentelor, Marian Zlotea, a dispus demararea, la nivel na­ţio­nal, a unor controale oficiale în do­meniul produselor alimentare de origine non-animală, cu accent pe sectorul legumelor şi fructelor. Cum piaţa din Roşiorii de Vede este renumită în judeţ şi ţară, va intra în atenţia inspectorilor încă din prima fază, aici veri­ficându-se prezenţa reziduurilor de pes­ticide, a nitriţilor şi nitraţilor din legume şi fructe, precum şi în­cadrarea nivelului acestora în li­mi­tele prevăzute de legislaţia în vigoare. Vor fi vizate fructele şi legu­mele provenite din import, comerţ intracomunitar şi producţie autoh­tonă, la procesare, depozitare şi co­mer­cializare, prelevându-se probe, ce vor fi trimise spre analiză laboratorului sanitar-veterinar şi pen­tru siguranţa alimentelor.

 

Preţul mediu al produselor agricole

 

Consiliul Judeţean Teleorman a stabilit  preţul mediu al produselor agricole, urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii.

Cum estimarea este una, iar consilierii judeţeni s-au gândit că va fi altfel, s-a ajuns ca  la grâu, unde s-a prognozat o producţie medie de 4000 kg/ha, iar preţul a fost fixată la 0,54 lei/kg, consilierii judeţeni au stabilit o producţie de 3000 kg/ha la un preţ de 0,45 lei/kg; la orz producţia estimată era de 4500 lei/ha la un preţ de 0,555 lei kilogramul, dar producţia  a fost fixată în jurul a 3500 kg/ha la un preţ de 0,40 lei pe kg; la floarea soarelui, s-a pornit de la o producţie de 2500 kg/ha şi s-a ajuns 2000 de kg / ha la un preţ de 0,600 lei pe kg, faţă de 0,700 lei cât a fost propus, iar la porumb a fost aprobată cantitatea de 3000 de kg /ha la un preţ de 0,400 lei pe kg, în comparaţie cu producţia prognozată iniţial de 4500 kg/ha la preţul de 0,480 lei pentru un kilogram boabe.

 

Preţul mediu al produselor agricole

 

Consiliul Judeţean Teleorman a stabilit  preţul mediu al produselor agricole, urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii.

Cum estimarea este una, iar consilierii judeţeni s-au gândit că va fi altfel, s-a ajuns ca  la grâu, unde s-a prognozat o producţie medie de 4000 kg/ha, iar preţul a fost fixată la 0,54 lei/kg, consilierii judeţeni au stabilit o producţie de 3000 kg/ha la un preţ de 0,45 lei/kg; la orz producţia estimată era de 4500 lei/ha la un preţ de 0,555 lei kilogramul, dar producţia  a fost fixată în jurul a 3500 kg/ha la un preţ de 0,40 lei pe kg; la floarea soarelui, s-a pornit de la o producţie de 2500 kg/ha şi s-a ajuns 2000 de kg / ha la un preţ de 0,600 lei pe kg, faţă de 0,700 lei cât a fost propus, iar la porumb a fost aprobată cantitatea de 3000 de kg /ha la un preţ de 0,400 lei pe kg, în comparaţie cu producţia prognozată iniţial de 4500 kg/ha la preţul de 0,480 lei pentru un kilogram boabe.

 

Finala  Ligii Campionilor, va incepe peste citeva ore, pe „Stadio Olimpico“, din Roma, având ca protagoniste  FC Barcelona (Spania) si  Manchester United (Anglia) fiecare dintre ele fiind, la ora finalei, deja campioane in tarile lor.

 

 

 FC BARCELONA

 

Palmares international: • Cupa Campionilor Europeni – 1992 • Liga Campionilor – 2006 • Cupa Cupelor – 1979, 1982, 1989, 1997 • Supercupa Europei – 1992, 1997
Meciuri internationale

• CCE/ Liga Campionilor: 195  110  46  39  372 – 197

• Cupa UEFA: 78  40  17  21  149 – 75

• Supercupa Europei: 11  3  4  4  9 – 13

Total: 369  203  85  81  708 – 372

Cum a ajuns in finala de la Roma:

• Tur 3 de calificare: Wisla Krakow 4 – 0 (a), 0 – 1 (d)

• Grupa C: Sporting Lisabona 3 – 1 (a), 5 – 2 (d), Sahtior Donetk 2 – 3 (a), 2 – 1 (d), FC Basel 1 – 1 (a), 5 – 0 (d).

Loc 1 – 13 puncte

• „Optimi“: Olympique Lyon 5 – 2 (a), 1 – 1 (d)

• Sferturi de finala: Bayern München 4 – 0 (a), 1 – 1 (d)

• Semifinala: Chelsea Londra 0 – 0 (a), 1 – 1 (d)

Total jocuri: 14  7  5  2  34 – 14

La dispozitia antrenorului Josep Guardiola s-au aflat, in aceasta campanie europeana, o serie de jucatori de exceptionala valoare: Victor Valdez, Carles Puyol, Daniel Alves, Eric Abidal, Xavi Hernandez, Andres Iniesta, Alexandr Hleb, Eidur Gudjohnsen si, mai ales formidabila tripleta Samuel Eto’o, Lionel Messi, Thierry Henry.
Despre finala din aceasta seara si despre echipa adversa, antrenorul catalanilor, Josep Guardiola, a spus: „United este campioana en-titre, o echipa incredibila, care mai are si un antrenor cu foarte mare experienta. Ma astept sa stea la pinda si sa atace pe contraatac, desi trebuie sa privesc semifinala de anul trecut impotriva lor si ultimele lor partide. Vom ataca, ma astept la un meci frumos pentru ca sintem doua echipe spectaculoase. Alves si Abidal sint suspendati pentru meciul cu United. In finala vom face acelasi joc: vom pasa, vom dribla si vom incerca sa marcam goluri. Evident, sint cu adevarat multumit de cum au mers lucrurile pentru Barcelona anul acesta. Ca sa fiu sincer, nu ma asteptam sa am asa rezultate in primul meu sezon aici…“

 

 

MANCHESTER UNITED

Palmares international: • Cupa Campionilor Europeni – 1968 • Liga Campionilor

1999, 2008 • Cupa Cupelor – 1991 • Supercupa Europei – 1991

Meciuri internationale

• CCE/ Liga Campionilor: 205  114  51  40  390 – 193

• Cupa Cupelor: 31  16  9  6  55 – 35

• Cupa UEFA: 20  6  10  4  19 – 16

• Supercupa Europei: 3  1  0  2  2 – 3

Total: 259  137  70  52  466 – 247

In finala de la Roma a ajuns neinvinsa, trecind de urmatoarele echipe:

Grupa E: Villarreal 0 – 0 (a), 0 – 0 (d), Aalborg 2 – 2 (a), 3 – 0 (d), Celtic Glasgow 3 –

0 (a), 1 – 1 (d).

Loc 1 – 10 puncte

• „Optimi“: Internazionale Milano 2 – 0 (a), 0 – 0 (d)

• Sferturi de finala: FC Porto 2 – 2 (a), 1 – 0 (d)

• Semifinala: Arsenal Londra 1 – 0 (a), 3 – 1 (d)

Total jocuri: 12  6  6  0  17 – 6

Daca Sir Alex Ferguson, tehnicianul care se afla de 23 de ani pe banca campionilor continentali, care de-a lungul carierei a castigat efectiv tot ce se poate la nivel de cluburi, atit in plan intern, cit si international, nu mai are nevoie de nici un fel de prezentare, la fel se poate vorbi si despre jucatorii sai. Este foarte greu sa nominalizezi, sa alegi din lot, dar vom mentiona totusi citeva nume care, in mod sigur vor face spectacol in aceasta seara: Edwin van der Sar, Gary Neville, Patrice Evra, Rio Ferdinand, John O’Shea, Jonny Evans, Anderson, Ryan Giggs, Paul Scholes, dar mai ales formidabilii atacanti Cristiano Ronaldo, Dimitar Berbatov, Wayne Rooney,

Carlos Tevez, Federico Macheda.

 

 

Partida din aceasta seara, a 54-a finala continentala, a fost incredintata unor arbitri din Elvetia: Massimo Busacca, Matthias Arnet, Francesco Buragina, rezerva Claudio Circhetta. Delegat UEFA, Jim Stjerve Hansen, din Danemarca, iar observator UEFA, Marc Batta, din Franta.

La Roşiorii de Vede, clase cu predare bilingvă

  

 

 

În ultimii ani, clasele cu predare bilingvă sunt la mare căutare în liceele roşiorene şi nu numai. Pentru absolvenţii clasei a VIII-a care doresc să se înscrie la clasele cu pre­dare şi în limba engleză,  aceştia pot opta  în anul şcolar 2009 – 2010 pentru Colegiul Naţional “Anas­ta­sescu” şi Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” din  Roşiorii de Vede,  Colegiul Naţional “Al. D. Ghica” şi Liceul Teoretic “Al. Ioan Cuza” din Alexandria şi Liceul Teoretic “Marin Preda” Turnu Mă­gu­rele. Cei înscrişi vor susţine, în perioada 16 – 18 iunie, proba de verificare la limba engleză sau în perioada 7 – 8 iulie 2009, în cazul în care rămân lo­curi în etapa a II-a a repartizării. Experienţa anilor trecuţi, demonstrează că accederea într-o astfel de clasă o au elevii ce obţin me­dia de admitere peste 9.

Probele de examinare se susţin la Colegiul Na­ţio­nal “Anastasescu” Roşiorii de Vede, Li­ceul Pedagogic Alexandria, Colegiul Naţional “Unirea” Turnu Măgurele şi Grupul Şcolar Tehnic Videle.

 

Clase noi pentru seralişti la Roşiorii de Vede, Turnu Măgurele şi Alexandria

 

 

Recesiune economică sau nu, restrângere de activitate sau nu, cert este că în anul şcolar 2009 – 2010, în Teleorman vor fi înfiinţate încă patru clase a câte 28 locuri fiecare,  pentru cursurile serale.

Unităţile de învăţământ liceale în care au primit aprobare pentru aceste clase sunt: Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Roşiorii de Vede – specializare electric, Grupul Şcolar Agricol Roşiorii de Vede – specializarea electric, Colegiul Tehnic “General Praporgescu” Turnu Măgurele – specializare turism şi alimentaţie şi Grupul Şcolar Tehnic Alexandria – spe­cializarea economic.

Înscrierea în învăţământul seral a candidaţilor din seriile anterioare, care împlinesc vârsta de 18 ani până la data de 13 septembrie 2009 inclusiv, se face la un centru special organizat la Inspectoratul Şcolar Judeţean, în perioada 23 – 25 iulie 2009, urmând ca repartizarea candidaţilor să se facă în ziua de 28 iulie a.c.

 

Balaci, Siliştea Gumeşti, Tecuci, Merişani şi Dobroteşti

 

 

Localităţi cu şcoli cuprinse în programul de mentorat

 

 

La Casa Corpului Didactic Teleorman a avut loc marţi conferinţa de lansare a proiectului „Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice prin activităţi de mentorat”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin POS-DRU şi implementat de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării prin Unitatea de Management a Proiectelor cu Finanţare .

Obiectivul general al proiectului este acela de a asigura accesul la un învăţământ de calitate pentru elevii din localităţile defavorizate prin intermediul dezvoltării profesionale continue a cadrelor didactice din învăţământul obligatoriu.

La nivelul judeţului, grupul ţintă îl constituie 673 de cadre didactice, dintre care 445 din mediul rural şi 228 din oraşele defavorizate Zimnicea şi Videle, care vor parcurge următoarele module: predarea – învăţarea interactivă centrată pe elev, evaluarea continuă la clasă, cunoaşterea elevului şi  folosirea TIC în procesul de predare – învăţare.

Programul de mentorat se va desfăşura pe şase zone ale judeţului, în prim etapă fiind cuprinse: Şcoala cu clasele I-VIII " Marin Preda" şi  Şcoala cu clasele I-IV din Siliştea Gumeşti, Şcoala cu clasele I-VIII Balaci, Şcoala cu clasele I-VIII Tecuci, Şcoala cu clasele I-VIII şi Şcoala cu clasele I-IV  din Dobroteşti, Şcoala cu clasele I-VIII Merişani.

 

 

Cel mai dificil pentru elevul ce promovează Bacalaureatul este să aleagă în cunoştinţă de cauză facultatea care-l  avantajează şi care să-i asigure o perspectivă de profesare a domeniului ales, pentru a nu îngroşa rândul şomerilor cu studii superioare.

 

Mergând pe aceeaşi premisă, în această perioadă, universităţile sunt prezente în licee şi colegii cu oferte educative.

 

Aşa s-a întâmplat joi şi la Colegiul „Anastasescu” unde, în prezenţa reprezentanţilor elevilor şi dascălilor de la cele patru instituţii liceale de învăţământ din Roşiorii de Vede, a fost prezentată oferta universitară a Facultăţii de Management, Inginerie Economică în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, reprezentată de conferenţiar universitar dr. Liliana Popescu, rectorul facultăţii, conferenţiar universitar dr. Valentina Tudor  şi prof. dr. Iulian Alecu,  şef lucrări la aceeaşi universitate.

 

Învăţământul agronomic de la Bucureşti a debutat în anul 1852 prin  înfiinţarea „Institutului de Agricultură de la Pantelimon”. Menirea acestuia, formulată prin  Ofisul domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei, de a furniza un învăţământ … „adaptat nevoilor populaţiei” şi orientat „către specialităţile folositoare societăţii” a reprezentat firul călăuzitor al celor peste 150 de ani de activitate, indiferent de schimbările de sedii, denumiri şi forme de organizare pe care le-a cunoscut până la ceea ce este el astăzi.

 

Facultatea oferă 60 de locuri subvenţionate de la buget şi 213 cu taxă, diplomele de studiu obţinute aici fiind  recunoscute în 22 de ţări, studenţii obţinând mai multe certificate, printre care cel de competenţă lingvistică, precum şi certificatul Cambridge şi Permisul European de conducere a Computerului (ECDL).

 

Gabriel Argeşeanu

 

 

La 23 aprilie  il praznuim pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Sfantul Gheorghe s-a nascut in Capadocia, din parinti crestini. A urmat cariera militara si a ajuns comandant in armata imparatului Diocletian.

 

In anul 303, imparatul a dat un decret prin care toti crestinii erau obligati sa se lepede de credinta in Hristos si sa se inchine zeilor. Sfantul Gheorghe, pentru ca nu a vrut sa jertfeasca zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare in anul 303, in ziua de 23 aprilie.

 

Mentionam ca Biserica crestina serbeaza ziua mortii sfintilor ca ziua lor de nastere. Numai Fecioara Maria si Sfantul Ioan Botezatorul fac exceptie de la aceasta regula.

 

Sfantul Gheorghe in iconografie

 

Iconografia pastreaza imaginea Sfantului Gheorghe calare pe un cal, strapungand cu sulita un balaur. Este vorba despre o legenda pioasa, in care Sfantul Gheorghe salveaza cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizata de un balaur. Aceasta imagine a sfantului a ramas in amintirea oamenilor ca model de curaj in lupta cu diavolul. Mai este reprezentat intr-o mantie rosie, culoare traditionala pentru un martir, dar si ca razboinic pedestru sau ca tribun militar in vesminte patriciene, cu o diadema metalica pe cap, cu o platosa sub mantie, tinand o cruce in mana dreapta si o sabie in mana stanga.

 

In 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, l-a ales pe Sfantul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale si al intregii tari. Regele Edward al III-lea a infiintat "Ordinul St. George", iar Crucea Sfantului Gheorghe a devenit, mai tarziu, steagul Angliei, "Union Jack". Marele Mucenic Gheorghe este considerat si ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.

 

Obiceiuri de Sfantul Gheorghe

 

In traditia populara Sfantul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George. Este considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor.

 

In spiritualitatea populara, intre San-George si Samedru (Sfantul Dumitru) exista o intelegere cosmica. Se spune ca atunci cand broastele canta pentru prima oara, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viata.

 

In dimineata zilei de San-George, capul familiei, intotdeauna un barbat, aseza la stalpii portilor si ai caselor, la ferestrele si usile caselor si grajdurilor, in gradini si pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea ca oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice.

 

Ramurile verzi erau pastrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri impotriva bolilor. Ele erau puse si in hrana animalelor, in credinta ca acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.

 

In ajunul zilei de San-George, fetele de maritat credeau ca isi pot vedea ursitul daca priveau, in aceasta noapte, intr-o cofa plina cu apa.

 

Exista si obiceiul ca in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele sa puna in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli.

 

Tot in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furis in padure pentru a culege matraguna si navalnic. Acestes plante erau puse in pod sau sub streasina, in credinta ca ele le vor aduce petitori bogati.

 

Flacaii cautau in dimineata zilei de 23 aprilie, iarba fiarelor, planta miraculoasa ce putea sa sfarame lacatele. In ajunul sarbatorii, tinerii mergeau intr-o dumbrava cu o cofa cu apa neinceputa. Vasul era ascuns intr-un loc doar de el stiut. La rasaritul soarelui fiecare privea in cofa cu apa. Daca in vas se afla un fir de iarba, credeau ca se vor casatori cu fata iubita. Dimpotriva, daca in apa se afla o floare uscata, era semn ca tanarul nu se va insura in acel an, iar daca gaseau pamant, se credea ca feciorul va muri in curand.

 

Femeile casatorite mergeau in padure si culegeau plante doar de ele stiute (mulgatoare, untul vacii), pe care le adaugau in hrana animalelor, in credinta ca vacile vor da mult lapte si de buna calitate.

 

Nimeni nu avea voie sa doarma in aceasta zi deoarece se credea ca acel care incalca interdictia avea sa fie somnoros intregul an.

 

Urzicatul era un alt obicei practicat de San-George. Exista convingerea ca prin urzicat ei vor fi mai ageri, mai harnici si mai sanatosi de-a lungul intregii veri care urma sa inceapa.

 

Dintre toate obiceiurile enumerate, in comunitatile satesti contemporane se mai pastreaza doar obiceiul impodobirii stalpilor de la poarta cu ramuri verzi.

 

Adrian Cocoşilă

CONSILIUL JUDEŢEAN TELEORMAN

 

PRIMARIA MUNICIPIULUI ALEXANDRIA

 

CENTRUL JUDEŢEAN DE CONSERVARE  ŞI PROMOVARE

 

A CULTURII TRADIŢIONALE TELEORMAN

 

 

 

 

 

 

Vă făcem cunoscut că., Festivalul naţional de muzică uşoară românească ’’ Ghiocelul de aur’’, se va  desfăşura în zilele  de 27-30 aprilie 2009 la Alexandria.

 

Program de desfăşărare a festivalului:

 

-         27  aprilie, ora 12. ⁰⁰ preselecţia candidaţilor, la sediul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Teleorman, municipiul Alexandria, str. Ion Creangă 52-54

 

-         28 aprrilie, repetiţii cu orchestra, la sediul CJCPCT;

 

-         29 aprilie 2009, ora 19. ⁰⁰ concursul candidaţilor, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Alexandria;

 

-         30 aprilie, ora 19. ⁰⁰ gala laureaţilor.

 

-         concurenţii sunt obligaţi a transmite la sediul CJCPCT Teleorman din Alexandria, str. Ion Creangă 52-54, până la data de 20 aprilie, partiturile pieselor care vor fi prezentate în concurs, însoţite de o casetă audio sau CD  cu negativul acestora.

 

Prezentator: Gabriel Argeşeanu

 

 

 

Alte date suplimentare se pot obţine la telefon 0247311217, sau 0347804482, tel  si fax, referent  Cârnaru Iuliana.

 

 

 

 

 

Director,

 

prof. Timotei Stuparu

 

Când tot roşioreanul se pregăteşte să întâmpine cum se cuvine sărbătorile pascale, la Spitalul de Pneumoftiziologie şi-a băgat dracul coada şi nu vrea să mai plece, oricât l-ar împunge arhanghelii normalităţii.

Stând mulţi ani în chinurile grele ale renaşterii din vechea cazarmă militară, cu bani daţi cu ţârâita pentru noul corp, dar cu promisiuni făcute de mai toţii reprezentanţii guvernelor ce au trecut ca ploaia de vară peste cerinţele sistemului de sănătate teleormănean şi clamând o datorie morală faţă de cetăţenii cu probleme pneumoftiziologice din judeţ şi nu numai, spitalul este pregătit pentru un război între salariaţi şi managerul, care venit de la SC URBIS SA , doreşte să impună o anumită ordine interioară.

În loc să se grăbească mutarea totală din vechiul corp (preconizată, dacă nu apar noi surprize tehnice, pentru 15 mai) cele două tabere şi-au încordat muşchii. Încordare venită pe fondul nemulţumirilor salariale întârziate, spun reprezentanţii sindicatului, şi dorinţa managerului, ec. Adrian Drâmbu, de a demonstra că el este mai tare pe poziţie decât cel căruia i-a luat locul, Mihai Năstăsescu.

După preceptul cine nu este cu mine este împotriva mea, circulând zvonul că ar fi şi întemeiate motivele acestei acţiuni, Adrian Drâmbu a destituit directorii medical şi economic.

Luând-o ca pe un atac la persoană, protestului salariaţilor i-a răspuns cu un plan de măsuri interne menite a pune lucrurile în făgaşul dorit de acesta. Mai mult, spun unii sindicalişti participanţi la acest episod, managerul ar fi afirmat că nu poate fi schimbat atâta timp cât:” Dominic Meghea este asistent de cabinet al ministrului Ion Bazac”. Nimic rău în avea susţinere l-a ministru atunci când vrea să dezvolte activitatea instituţiei medicale pe care o conduce. Rău ar fi ca această relaţie să fie folosită pentru a contracara nemulţumirile salariaţilor, care lucrează într-un mediu nu tocmai sănătos pentru ei şi familiile lor.

Acesta este filmul descris de nemulţumiţi în presa judeţeană, numai că surpriza, care demontează tot corpul acuzatoriu, cel puţin pentru moment, vine din partea managerului Adrian Drâmbu, care ne-a declarat: „Cu salariile suntem la zi. Salariul lunii martie urmând a se plăti pe 20 aprilie a.c., conform graficului normal de salarizare. De când sunt manager am avut această grija ca salariile să fie la zi. Ce nu am reuşit să achit către salariaţi sunt bonurile de masă, de la începutul acestui an, dar nu am avut nici bani, pentru că bonurile se atribuie numai în limita bugetului după lege. Or bugetul pe primul trimestru al anului în curs a fost cu 20 la sută mai mic decât cel de referinţă al anului trecut. Eu nu am pe nimeni în Ministerul Sănătăţii „pilă”, cum se afirmă. Eu nu am auzit de acest domn Dominic Meghea sau Mechea pe care îl invocă dânşii. Mechea era numele de fată al soţiei mele şi or fi inventat ei vreo rudă a soţiei mele ca să fie mai credibili. Am aflat că de această împroşcare cu noroi a persoanei mele s-a ocupat domnul Dumitru Ciobanu, soţul directoarei financiare, cea care a fost la originea tuturor scandalurilor iscate în acest spital. A reclamat-o pe doamna dr. Ruja Grigorescu, ţinând-o pe bază de anonime până au reuşit să o destituie, aşa a procedat şi în cazul dr. Năstăsescu până a renunţat la funcţie, iar după câteva luni de la numirea mea a sărit şi l-a  mine. Eu am câştigat acest post prin concurs, semnând un contract de management pe trei ani. Doamnele directoare adjuncte, clamate că le-aş fi destituit, au avut un contract de administrare cu indicatori de performanţă asumaţi pe anul 2007, iar dl Mihai Năstăsescu a fost demis în aprilie 2008. Managerul semnează un contract de performanţă cu ministrul, asumându-şi anumiţi indicatori de performanţă anuali. Eu am venit cu acte în regulă de la data de 17 noiembrie 2008 şi nu aveam cum să-mi asum indicatori de performanţă pentru o lună, de aceea am început cu prima zi a anului 2009, la finele căruia se va face bilanţul activităţii mele. Eu pe 15 aprilie trebuie să merg la Casa de Asigurări pentru Sănătate Teleorman pentru a încheia contractul de servicii pliat pe indicatorii asumaţi, după care fac contract de administrare cu cele două directoare adjuncte. Decizia dată de mine la adresa celor două se referă la încetarea aplicabilităţii contractelor vechi încheiate, un lucru absolut legal, confirmat de avocatul Cosmin Nicolescu, cu care avem contract de colaborare, dar şi cu alţi jurişti care mi-au confirmat legalitatea deciziei. După această decizie, am făcut un raport la ministrul sănătăţii prin care am cerut numirea ca directori adjuncţi interimari, până la semnarea contractelor cu mine, tot pe aceleaşi doamne director adjunct. În concluzie, nu am numit pe altcineva. Ordinul ministrului a ajuns la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Teleorman, dar nu a fost remis către mine datorită faptului că momentan nu este domnul director Ştefănescu în judeţ”.

Curios este că acest conflict a izbucnit mediatic tocmai acum, cunoscut fiind că scandalurile interne au măcinat de ani buni acest spital. Conform declaraţiilor din presă, au fost făcute trei sesizări  la Ministerul Sănătăţii de „un grup de salariaţi”, pentru care, spun cei implicaţi, nu s-a  primit nici un răspuns menit a clarifica poziţia ministerială faţă de o instituţie spitalicească atât de importantă. Dar situaţia pare a fi alta. „Au fost făcute trei sesizări anonime la Ministerul Sănătăţii, de unde a venit corpul de control al ministrului. Odată ajunşi la DSP Teleorman, care este interfaţa dintre Minister şi spital, au constatat că eu nu aveam nici o tangenţă cu anul 2008, nepunându-se astfel problema unui management defectuos”.

Din sursele noastre, domnului Dumitru Ciobanu nu i-a fost recunoscută calitatea de lider de sindicat la Spitalul de TBC de Dumitru Turturică, liderul BNS Teleorman, la care este afiliat sindicatul spitalului, astfel că nu poate fi purtătorul de cuvânt al salariaţilor.

Rămâne de văzut dacă actualul manager va rezista presiunilor din interior sau se va alege colaborarea în folosul actului medical, cunoscându-se volumul de muncă foarte mare al medicilor şi cadrelor sanitare de aici.

 

Când tot roşioreanul se pregăteşte să întâmpine cum se cuvine sărbătorile pascale, la Spitalul de Pneumoftiziologie şi-a băgat dracul coada şi nu vrea să mai plece, oricât l-ar împunge arhanghelii normalităţii.

Stând mulţi ani în chinurile grele ale renaşterii din vechea cazarmă militară, cu bani daţi cu ţârâita pentru noul corp, dar cu promisiuni făcute de mai toţii reprezentanţii guvernelor ce au trecut ca ploaia de vară peste cerinţele sistemului de sănătate teleormănean şi clamând o datorie morală faţă de cetăţenii cu probleme pneumoftiziologice din judeţ şi nu numai, spitalul este pregătit pentru un război între salariaţi şi managerul, care venit de la SC URBIS SA , doreşte să impună o anumită ordine interioară.

În loc să se grăbească mutarea totală din vechiul corp (preconizată, dacă nu apar noi surprize tehnice, pentru 15 mai) cele două tabere şi-au încordat muşchii. Încordare venită pe fondul nemulţumirilor salariale întârziate, spun reprezentanţii sindicatului, şi dorinţa managerului, ec. Adrian Drâmbu, de a demonstra că el este mai tare pe poziţie decât cel căruia i-a luat locul, Mihai Năstăsescu.

După preceptul cine nu este cu mine este împotriva mea, circulând zvonul că ar fi şi întemeiate motivele acestei acţiuni, Adrian Drâmbu a destituit directorii medical şi economic.

Luând-o ca pe un atac la persoană, protestului salariaţilor i-a răspuns cu un plan de măsuri interne menite a pune lucrurile în făgaşul dorit de acesta. Mai mult, spun unii sindicalişti participanţi la acest episod, managerul ar fi afirmat că nu poate fi schimbat atâta timp cât:” Dominic Meghea este asistent de cabinet al ministrului Ion Bazac”. Nimic rău în avea susţinere l-a ministru atunci când vrea să dezvolte activitatea instituţiei medicale pe care o conduce. Rău ar fi ca această relaţie să fie folosită pentru a contracara nemulţumirile salariaţilor, care lucrează într-un mediu nu tocmai sănătos pentru ei şi familiile lor.

Acesta este filmul descris de nemulţumiţi în presa judeţeană, numai că surpriza, care demontează tot corpul acuzatoriu, cel puţin pentru moment, vine din partea managerului Adrian Drâmbu, care ne-a declarat: „Cu salariile suntem la zi. Salariul lunii martie urmând a se plăti pe 20 aprilie a.c., conform graficului normal de salarizare. De când sunt manager am avut această grija ca salariile să fie la zi. Ce nu am reuşit să achit către salariaţi sunt bonurile de masă, de la începutul acestui an, dar nu am avut nici bani, pentru că bonurile se atribuie numai în limita bugetului după lege. Or bugetul pe primul trimestru al anului în curs a fost cu 20 la sută mai mic decât cel de referinţă al anului trecut. Eu nu am pe nimeni în Ministerul Sănătăţii „pilă”, cum se afirmă. Eu nu am auzit de acest domn Dominic Meghea sau Mechea pe care îl invocă dânşii. Mechea era numele de fată al soţiei mele şi or fi inventat ei vreo rudă a soţiei mele ca să fie mai credibili. Am aflat că de această împroşcare cu noroi a persoanei mele s-a ocupat domnul Dumitru Ciobanu, soţul directoarei financiare, cea care a fost la originea tuturor scandalurilor iscate în acest spital. A reclamat-o pe doamna dr. Ruja Grigorescu, ţinând-o pe bază de anonime până au reuşit să o destituie, aşa a procedat şi în cazul dr. Năstăsescu până a renunţat la funcţie, iar după câteva luni de la numirea mea a sărit şi l-a  mine. Eu am câştigat acest post prin concurs, semnând un contract de management pe trei ani. Doamnele directoare adjuncte, clamate că le-aş fi destituit, au avut un contract de administrare cu indicatori de performanţă asumaţi pe anul 2007, iar dl Mihai Năstăsescu a fost demis în aprilie 2008. Managerul semnează un contract de performanţă cu ministrul, asumându-şi anumiţi indicatori de performanţă anuali. Eu am venit cu acte în regulă de la data de 17 noiembrie 2008 şi nu aveam cum să-mi asum indicatori de performanţă pentru o lună, de aceea am început cu prima zi a anului 2009, la finele căruia se va face bilanţul activităţii mele. Eu pe 15 aprilie trebuie să merg la Casa de Asigurări pentru Sănătate Teleorman pentru a încheia contractul de servicii pliat pe indicatorii asumaţi, după care fac contract de administrare cu cele două directoare adjuncte. Decizia dată de mine la adresa celor două se referă la încetarea aplicabilităţii contractelor vechi încheiate, un lucru absolut legal, confirmat de avocatul Cosmin Nicolescu, cu care avem contract de colaborare, dar şi cu alţi jurişti care mi-au confirmat legalitatea deciziei. După această decizie, am făcut un raport la ministrul sănătăţii prin care am cerut numirea ca directori adjuncţi interimari, până la semnarea contractelor cu mine, tot pe aceleaşi doamne director adjunct. În concluzie, nu am numit pe altcineva. Ordinul ministrului a ajuns la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Teleorman, dar nu a fost remis către mine datorită faptului că momentan nu este domnul director Ştefănescu în judeţ”.

Curios este că acest conflict a izbucnit mediatic tocmai acum, cunoscut fiind că scandalurile interne au măcinat de ani buni acest spital. Conform declaraţiilor din presă, au fost făcute trei sesizări  la Ministerul Sănătăţii de „un grup de salariaţi”, pentru care, spun cei implicaţi, nu s-a  primit nici un răspuns menit a clarifica poziţia ministerială faţă de o instituţie spitalicească atât de importantă. Dar situaţia pare a fi alta. „Au fost făcute trei sesizări anonime la Ministerul Sănătăţii, de unde a venit corpul de control al ministrului. Odată ajunşi la DSP Teleorman, care este interfaţa dintre Minister şi spital, au constatat că eu nu aveam nici o tangenţă cu anul 2008, nepunându-se astfel problema unui management defectuos”.

Din sursele noastre, domnului Dumitru Ciobanu nu i-a fost recunoscută calitatea de lider de sindicat la Spitalul de TBC de Dumitru Turturică, liderul BNS Teleorman, la care este afiliat sindicatul spitalului, astfel că nu poate fi purtătorul de cuvânt al salariaţilor.

Rămâne de văzut dacă actualul manager va rezista presiunilor din interior sau se va alege colaborarea în folosul actului medical, cunoscându-se volumul de muncă foarte mare al medicilor şi cadrelor sanitare de aici.

 

 susţine primarul Ion Nuţu

Domnule primar, aţi reuşit să determinaţi consilierii locali să voteze 1% pentru impozitul pe clădiri plătit de persoanele juridice, faţă de 0,75 cât cerea consilierul Tudorel Coman, prin proiectul de hotărâre iniţiat. Vorbeaţi de miliarde de lei pierdere în argumentarea d-voastră. Mai exact, ce înseamnă acest demers, luând act că pentru populaţie nimeni nu cere o reducere a taxelor şi impozitelor?

 

 

 

Dacă rămânea la 0,75%, scăzând de la 1,5% cât era până acum, exista riscul să închidem Primăria. Nici acum nu stăm prea bine, pentru că acest 1% este unic în judeţ.În condiţiile în care la Alexandria procentul este 1,8%, la Turnu Măgurele 1,5%, acelaşi procent la Zimnicea. Pierderile pe care le vom înregistra la buget se cifrează la 7 miliarde de lei. Este mult, este puţin, rămâne ca timpul să demonstreze, în condiţiile în care noi am primit de la Consiliul Judeţean de trei ori mai puţin decât Videle şi Turnu Măgurele, oraşe mai mici şi cu o populaţie sub cea a municipiului nostru.

 

 

Aţi primit mai puţin şi decât comuna Crângeni cu 100 000 de lei.

 

 

 

Poftim, ce să mai spun? Îmi pare rău să o spun, dar este o acţiune îndreptată împotriva municipiului, care a suferit indiferent de guvernare. Ceea ce mă intrigă, este că cei care ne umilesc acum financiar, vor ieşi peste vreo două luni să ceară votul în campania electorală.

 

Altfel, în condiţiile în care încasările de la persoane fizice au scăzut sub nivelul celor de la persoanele fizice situaţia devine tot mai critică. Pentru că principalii contribuabili nu au mai dat un leu la bugetul local de luni de zile. Amintesc aici ROVA, cel mai mare contribuabil, ne datorează 9 miliarde de lei vechi, drept pentru care le-am pus sechestru pe pavilionul administrativ. Apoi societatea Robema de la care avem de încasat aproximativ 7 miliarde de lei. La acestea se adaugă fabricile de textile Danae şi Liotex închise, Unicom (butoaie) mai foloseşte doar zece procente din angajaţi, Textila şi Rotrico nu m-ai există … Acum sper că aveţi un tablou al situaţiei de fapt. Noi nu am majorat taxele şi impozitele la populaţie, ele fiind la nivelul anului 2004. Mai mult, noi am făcut un gest de solidaritate pentru familiile ale căror venituri sunt sub 260 lei/membru de familie, acestea fiind scutite la plata impozitului pe clădiri şi teren.

 

 

 

Urmare a acestor pierderi, cum credeţi că vom mai face unele lucrări atât de necesare  la nivelul municipiului, în condiţiile în care toată lumea vrea canalizare, asfalt pe străzi, curăţenie ş.a.m.d.  Culmea este că mulţi dintre cei care cer aceste lucruri cred că nu vrea primarul şi nu că nu avem bani la buget. Poate acum vor afla din ziarul Contrasens adevăratul motiv. Tot ceea ce am făcut în acest oraş a fost din banii aduşi din afara bugetului, mai exact sute de miliarde de lei. Aduceţi-vă aminte că în urmă cu doi ani nimeni nu credea că strada Dunării va putea fi modernizat la standardul actual. În afara acestei străzi cu patru benzi, au mai fost modernizate şi asfaltate străzile: Mărăşeşti, Caporal Ghencea, Elena Doamna, Badea Cârţan, Oituz, I.L. Caragiale (pe tronsonul hotel – Clubul Copiilor) şi străzile din cadrul Asociaţiei de Proprietari „Izbiceanu”.  Am început construcţia a patru blocuri ANL, cu 64 de apartamente, cu termen de finalizare în luna noiembrie. De curând, am obţinut aprobarea de construcţie pentru încă un bloc ANL. Tot cu bani aduşi pe proiecte de finanţare, vom începe modernizarea Grădinii publice. Aşa se face că pentru proiecte verzi am obţinut peste 12 miliarde de lei.

 

Aţi asistat la ultima şedinţă în care s-a aprobat Strategia de dezvoltare a municipiului Roşiorii de Vede şi proiectele ce vor fi depuse la Călăraşi, unde este sediul Agenţiei de Dezvoltare Sud-Muntenia, a căror valoare este de 500 miliarde de lei vechi, sumă pe care oraşul nu a avut-o niciodată, şi care, odată adjudecată prin proiecte, va transforma acest oraş. Un alt proiect obţinut, de 350 miliarde de lei, se referă la  construirea şoselei de centură: str. Dunării (han – barieră) – b.dul Comercial – 1 Decembrie – Izbiceanu – str. Oltului (până în zona Tâmplaru).

 

 

 

Ascultându-vă, îmi dau seama că acel moment critic pentru Primărie, prognozat pentru luna mai, a trecut.

 

Nu, pericolul se menţine, pentru că acel procent de 0,25%, dintre cât se propunea şi cât s-a aprobat, nu este un câştig semnificativ pentru bugetul local. Noi plăteam salariile funcţionarilor publici din cotele defalcate primite de la Consiliul Judeţean, dar în acest an ne-au fost drastic diminuate. Şi în condiţiile în care nu mai ai de unde colecta taxe şi impozite pentru a intra în parametrii bugetari prognozaţi, această incertitudine se menţine. Nu vom mări taxele pentru populaţie, pentru că aceasta trece printr-o perioadă dificilă financiar, datorită pierderii locurilor de muncă, a îngheţării salariilor şi pensiilor. Dar cred că în cei douăzeci de ani am învăţat, poate nu atât cât ar trebui, că în momente grele trebuie să ne solidarizăm, pentru a lucra în folosul comunităţii locale. Încă mai sunt probleme în Consiliul Local, încă din orgolii sau frustrări personale nu sunt trecute proiecte care sunt necesare populaţiei. Primarul este dependent de hotărârile Consiliului Local, dar cetăţenii cred că primarul nu vrea, ceea ce nu este adevărat.

 

 

 

Un proiect la care ţineţi, ar putea de azi să devină istorie. Este vorba de prezenţa Universităţii Ecologice în Roşiorii de Vede, care după ce a funcţionat gratuit, timp de patru ani, în incinta Colegiului „Anastasescu”, acum, vrând să-şi mute locaţia în incinta Şcolii „Alexandru Depărăţeanu”, i se percep taxe pe care conducerea universitară spune că nu le pot achita. Dacă veneau reprezentanţii universităţii la dialog, consilierii poate ar fi acceptat o taxă mai mică. Credeţi?

 

 

 

Dacă din toamna anului 2004, când a fost înfiinţată, şi până în 2008, universitatea a funcţionat fără să plătească taxe, conform hotărârii Consiliului local de atunci, pentru că exista entuziasmul funcţionării acesteia în oraş, acum nu se mai doreşte ca Roşiorii de Vede să mai aibă această universitate şi nici să mai devină centru universitar. Un lucru pe care nu-l înţeleg, pentru că în Consiliul Local avem profesori, care ştiu că învăţământul trebuie să vină în întâmpinarea elevului şi nu invers. Din 2004 au trecut peste o mie de studenţi prin această universitate, care după definitivarea studiilor ocupă funcţii importante. Multe familii şi-au trimis copiii la această universitate pentru că exista aici şi nu mai trebuiau cheltuieli de cazare, de masă, transport, că atunci plecau din localitate. Mă întreb ce se va întâmpla cu studenţii actuali? Pentru că este clar că aceasta se va muta, existând propuneri venite din Alexandria. Ceea ce nu ştiu mulţi, este că la Roşiori studiază studenţi din Alexandria şi Videle, ceea ce spun foarte mult despre activitatea didactică de aici. În schimbul diminuării taxei lunare, universitatea dorea să acorde burse de studiu pentru persoanele recomandate de Consiliul Local şi să acorde asistenţă Primăriei în domeniul juridic, economic, de protecţie a mediului şi susţinere în realizarea proiectelor de reciclare a deşeurilor, epurării apelor ş.a.m.d. De asemenea, vor să se implice în domenii de cercetare de interes comun, finanţate din fonduri naţionale şi europene. Ce vroiam mai mult de atât? Se doreşte desfiinţarea pentru că este una dintre cele mai prestigioase universităţi al cărei preşedinte este Constantin Bălăceanu–Stolnici, cetăţean de onoare al municipiului Roşiorii de Vede?

 

 

 

O parte din consilierii care au dorit să „torpileze” acest proiect de hotărâre, dorind să lovească în mine, pentru că această universitate a fost înfiinţată la Roşiorii de Vede de Nuţu Ion, mulţi dintre aceştia făcând parte din consiliul ce vota în unanimitate înfiinţarea.

 

În oraş mai sunt două universităţi, Spiru Haret şi Titu Maiorescu, care ar putea prelua studenţii, probabil. Să fie vreo legătură?

 

 

 

Depinde ce interese au vreunii dintre consilieri, dacă au vreo implicare în organizarea uneia sau alteia, ceea ce ar fi lamentabil. Pentru că trebuie să ai un învăţământ cât mai bine pus la punct, structurat, şi cu cât mai multe universităţi.

 

De curând, trupa Eurodance şi doi artişti plastici, toţi elevi, au reprezentat municipiul la un concurs internaţional la San Remo. Am văzut că, deşi s-a votat în unanimitate susţinerea financiară, în recenta şedinţă de consiliu s-au făcut unele aprecieri ce umbresc acest moment important pentru actul de cultură juvenil roşiorean. Ce s-a întâmplat?

 

 

 

Nu despre rezultat era vorba, pentru că neoficial am aflat că nu au obţinut nici un premiu, ci despre faptul că printr-o hotărâre luată într-o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, s-a alocat suma de 2600 euro pentru a susţine participarea acestor copii acolo. În condiţiile în care de această finanţare trebuia să se ocupe Inspectoratul Judeţean Teleorman, deoarece Clubul Copiilor nu este în subordinea Consiliului Local. Spre surpriza mea, am citit în ziarul Teleormanul, mulţumirile trupei Eurodance adresate doamnei Rovana Plumb, preşedinta Organizaţiei de Femei a PSD şi doamnei Viorica Dăncilă, fără a se pomeni nimic de Consiliul Local Roşiorii de Vede, spunându-se că aceste doamne le-au înlesnit participarea prin achitarea în totalitate a cheltuielilor de deplasare, cazare şi participare la concurs. Atunci, mă întreb, suma de 2600 euro din bugetul local, jumătate din suma totală necesară participării, au fost bani de buzunar?

 

Orice s-ar fi întâmplat în zona mediatică, o participare internaţională este benefică imaginii municipiului. Bine ar fi fost dacă şi Eurodance ar fi obţinut un premiu, dar am înţeles că au concurat cu şcoli de profil care au altfel de abordare scenică, deşi prestaţia alor noştri a fost apreciată de public. După ultima informaţie, la secţiunea pictură, am fi obţinut un premiu prin Alexandru Mărăşescu.  Revenind la dialogul nostru, observ că dumneavoastră argumentaţi că aţi adus sute de miliarde de lei vechi pentru investiţii în oraş, dar pentru o parte a eşicherului politic local nu vă înregistraţi cu performanţe, fapt ce îi determină pe anumiţi lideri politici roşioreni să se gândească la alegeri anticipate, care să ducă la schimbarea primarului. Acest lucru nu vă îngrijorează?

 

Afirmaţia la care faceţi referire, a dlui Cârciumaru, m-a făcut să zâmbesc. Am început să înţeleg, cu toate că suntem colegi în Consiliul Local de şaptesprezece ani, frustrările unor oameni implicaţi politic. Este adevărat, digeri foarte greu pierderea alegerilor, de două ori în patru ani, în 2004 şi 2008, aşa cum este cazul candidatului social democrat. Ştiţi foarte bine că în 2008 am câştigat detaşat în toate secţiile de votare, ceea ce spune foarte mult despre aprecierea de care mă bucur în comunitatea locală. Eu vreau să-i asigur pe toţi că am rămas acelaşi om modest, fără avere personală, şi care munceşte de dimineaţa până seara în folosul comunităţii. Poate verifica oricine că am renunţat la proiectele personale pentru a putea realiza în oraş ce mi-am propus. Poate nu ştiţi, dar de cele mai multe ori în săptămână ajungând seara târziu, îmi găsesc familia dormind. Dar nu regret nimic, pentru că acest efort pe care îl fac se regăseşte în aceste câteva sute de miliarde de lei ce vin în oraş, pentru binele acestei localităţi. Şi cum nimic nu poate fi făcut de unul singur, mulţumesc salariaţilor şi colaboratorilor Primăriei care au lucrat la proiectul de dezvoltare durabilă, prin care vom beneficia de 500 miliarde de lei. Poate nu credeţi, dar pot confirma că la acest proiect au lucrat peste o sută de oameni, într-un timp foarte scurt, pentru că Uniunea Europeană trebuie convinsă că avem cel mai bun proiect. Aşa că frustrările unora sau altora privind o acţiune sau alta aproape că nu mă interesează. Presa şi opinia publică ştie că s-a încercat o astfel de acţiune mârşavă încă din iarnă, când au încercat să dea vina pe primar, că societatea „Terma Confort”, pe care unii consilieri o ţin în braţe, având unele interese, este o societate ineficientă ce a distrus practic un sistem şi care a făcut abuzuri în ceea ce priveşte folosirea bugetului. Exact acei oameni, care trebuia să acţioneze asupra societăţii ca lucrurile să meargă bine în oraş, Consiliul Local fiind acţionar unic la această societate, prin metode specifice ce ar fi dus la fiabilizarea şi dinamizarea activităţii, nu au făcut nimic, ba mai mult au ţinut în braţe conducerea unităţii care a condus defectuos. Deşi eu i-am avertizat în nenumărate rânduri de ce se întâmplă la această societate, avertizându-i vara trecută că sunt direct răspunzători de iminentele probleme ce vor apărea în pragul sezonului rece, cu repercusiuni directe asupra populaţiei. Şi ştiţi de ce? Pentru că, deşi instituţia primarului nu are nici o pârghie de control la această societate, ca eu să merg la Guvern pentru a cere miliarde de lei pentru a salva situaţia dezastruoasă în care se complăcea conducerea societăţii. Urmare a suspendării activităţii SC Terma Confort Srl, am încheiat un contract cu un alt operator, care, culmea, face aceiaşi treabă cu doar 45 de salariaţi, în timp ce „Terma Confort” folosea 130 de salariaţi. Se cheltuiau inutil zeci de miliarde de lei, pentru că trebuia să fie ţinute în serviciu anumite persoane, ajunse aici prin anumite influenţe. Şi aceasta pe banul public, al asociaţiilor de proprietari şi agenţilor economici, care în loc să meargă la achitarea facturii de gaze se duceau nejustificat pe surplusul de angajaţi? În atari condiţii, ale cui interese erau reprezentate, ale populaţiei sau ale unor persoane? Normal că acestea erau problemele pe care populaţia le află acum, dar care se arătau într-o lumină falsă pentru a crea cadrul alegerilor anticipate, că poate prindeau şi iniţiatorii vreo funcţie publică. Nu vreau să fac referire la acele imagini descalificante, prezentate şi de televiziunile naţionale şi internet, pentru că deja lumea a văzut ce s-a difuzat. Deşi, tot în ziarul Contrasens, încerca să explice că era la o petrecere de sfârşit de an. Nici vorbă. Era după o şedinţă AGA la SC Terma Confort Srl, şedinţă după care i-au făcut managerului salariul de 63.370.000 lei, o sumă greu de imaginat. Dacă mai punem şi salariul contabilului şef de 44.000.000 lei, salarii la care veneau şi alte sporuri, imaginaţi-vă la ce nivel se ajunsese la o societate în subordinea Consiliului Local. Managerului de la „Terma Confort” i s-a făcut un salariu dublu şi jumătate decât al primarului, în condiţiile în care răspunderea mea este la puterea „n” faţă de a lui.

 

Sunt măsuri ce reglementează vânzarea laptelui şi a brânzei de către crescătorii de animale în anumite condiţii şi numai în locuri speciale. Constatăm că au cam dispărut din piaţă, dar s-au refugiat printre blocuri sau în zonele din faţa Pieţei agroalimentare. Dacă sunt goniţi din perimetrul pieţei, cum sunt toleraţi pe străzi, fără a fi controlaţi în vreun fel din punct de vedere sanitar-veterinar?

 

Acesta este un fapt pe care eu nu îl pot aprecia decât ca fiind anormal. Se pare că, l-a români, este o competiţie şi un exces de zel în a aplica normele Uniunii Europene, în condiţiile în care majoritatea localităţilor urbane nu sunt pregătite în a aplica întocmai acestea. Trebuie o trecere graduală. Luând cazul de la Roşiori, nu poţi să-i alergi pe acei „amărâţi”, care trăiesc de pe urma unei vaci, vânzând laptele şi brânza. Când de zeci de ani acest comerţ se face aşa în oraş şi nu am auzit ca cineva să se îmbolnăvească că au consumat produsele cumpărate de cei despre care vorbiţi. Nu este o practică normală să-i goneşti din piaţă, pentru că ei oricum şi le vând printre blocuri sau în zone limitrofe pieţei, iar în loc de beneficii la bugetul local noi preferăm pierderile. Tot aşa nu sunt de acord cu presiunile făcute ca cetăţenii să nu mai comercializeze animalele crescute în gospodărie. Dar oamenii tot le vând, postaţi pe străzile lăturalnice, fără să îi mai controleze nimeni. Şi acest fapt face parte din acel exces de zel în a aplica primii normele europene, care, s-a văzut, nu întotdeauna ne fac bine. Şi am să vă dau un exemplu ce susţine afirmaţia mea. În 2007, la invitaţia preşedintelui Consiliului Regiunilor din Europa, Michel de la Var, alături de ceilalţi primari de oraşe şi municipii din țară, la Palatul Parlamentului din Bruxelles, invitaţia făcând practic parte din festivitatea primirii României în Uniunea Europeană, am avut posibilitatea să vizitez Bruxelles şi, urmare a unei excursii de o zi, Amsterdam. Am văzut şi în cartierele bruxelleze, dar şi în centrul Amsterdamului, tonete ca la noi, măsuţe simple şi chiar folii de polietilenă întinse pe trotuar, pe care erau expuse diverse produse la vânzare. Iar noi, care avem impresia că acolo nu este ca la noi, în loc să atragem aceşti comercianţi, îi punem pe fugă.

 

Se vorbeşte de reabilitarea termică a apartamentelor, dar constat că la Roşiorii de Vede nu se întâmplă nimic în acest sens. Ba mai mult, v-aţi exprimat o anume reticenţă?  De ce?

 

Am o reticenţă în ceea ce priveşte demersul statului, pentru că de fapt îi amăgeşte pe cetăţeni. Chiar l-am urmărit într-o seară pe dl Vasile Blaga, ministrul Economiei, care vorbea nonşalant despre cât de uşor se poate realiza acest proiect. Jumătate de sumă vine de la stat, treizeci de procente vin de la Primărie şi diferenţa este achitată de cetăţean. Iar la întrebarea moderatorului privind incapacitatea de a susţine financiar din partea unor cetăţeni, domnul ministru a răspuns că vor acoperi primăriile şi aceste cheltuieli. Dacă facem un calcul simplu, numai pentru municipiul nostru, este nevoie de zece bugete locale pentru a putea acţiona în această direcţie. La ultima întâlnire de la Deva a Uniunii Asociaţiei Municipiilor, şi sunt 106 municipii, primarii s-au amuzat pe această temă, pentru că ştiu ce nivel de venituri au pentru a pune în aplicare o astfel de măsură, necesară fără doar şi poate. În atari condiţii, cetăţeanul arată spre administraţia locală care s-ar opune. Numai că statul doar a promis şi lasă de înţeles că administraţiile locale nu sunt în stare să se implice. La această întrunire s-a hotărât ca orice proiect de act normativ să nu mai fie dezbătut fără avizul asociaţiei. Din păcate, cei care ajung în anumite funcţii nu au experienţa administraţiei publice.

 

În altă ordine de idei, poate părea deplasat pentru unii, dacă am avea aceşti bani, care provin tot din taxele şi impozitele plătite de populaţie, nu ar fi corect ca cei ce locuiesc la case să suporte parte din investiţiile făcute de cei ce locuiesc la bloc, care la rândul lor sunt proprietari ca şi cei de la case. Este vorba de o anumită moralitate, în condiţiile în care cei ce locuiesc la case nu sunt ajutaţi de nimeni.

 

Revin la ce spuneam la începutul interviului (n.a. publicat în numărul trecut), în condiţiile în care există riscul ca salariaţii Primăriei să nu-şi ia salariile în luna mai, datorită nivelului scăzut al colectării taxelor şi impozitelor, de unde să mai susţii reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, pe lângă întreţinere şi reparat străzi, iluminat public, spaţii verzi, bani pentru învăţământ, spitale, azilul de bătrâni, ajutoarele sociale ş.a.m.d. ?

 

Sunt consilieri care susţin că aveţi un aparat al Primăriei supradimensionat şi de aici cheltuielile prea mari. Trebuie să mai daţi afară?

 

Este o falsă impresie. Eu am fost viceprimar până la mijlocul anului 2000. În acea perioadă Primăria avea 75 de salariaţi (funcţionari publici şi personal contractual). În 2004, când am câştigat primul mandat de primar, am găsit aici 175 de salariaţi. Şi la acest moment tot atâţia salariaţi sunt. Într-adevăr, s-a înfiinţat o structură de poliţie comunitară necesară urbei, dar ca şi în cazul reabilitării termice, statul s-a spălat pe mâini, greul rămânând pe bugetul local.

 

Chiar dacă nu sunt bani la buget, avem informaţii că veţi începe reabilitarea clădirii Primăriei. Cu ce fonduri?

 

Nicidecum din taxe şi impozite. Am obţinut finanţarea unui proiect pentru modernizarea exterioară şi interioară a clădiri, păstrând intactă arhitectura. Este o lucrare care se impunea mai demult.

 

Dar de ce nu construiţi o clădire nouă?

 

Şi eu mi-aş dori, dar nimeni nu finanţează un astfel de proiect, nici măcar Uniunea Europeană. Şi atunci ne-am limitat la acest proiect de modernizare a vechii clădiri, care va fi finanţat integral de Banca Mondială. Sper că lucrările să înceapă în acest an, chiar dacă aplicarea acestui proiect ne va crea un inconvenient în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii administrative, dar vom găsi soluţia ca toate serviciile să fie la un loc, într-un spaţiu central provizoriu, pentru a face cât mai facil accesul cetăţeanului.

 

Sunt tot mai multe voci care acuză neimplicarea administraţiei locale în actul sportiv, în special fotbalistic. A fost chiar şi un protest, de curând, în faţa Primăriei. De ce nu ajutaţi echipa „Sporting”?

 

Nici ei nu ştiu ce vor. Le-am transmis reprezentanţilor acestui club, să vină cu un proiect, să-l discutăm, înainte de adoptarea bugetului pe 2009, pentru a vedea dacă putem să ne implicăm în susţinerea echipei de fotbal. Şi aceasta pentru că, în mod legal, Primăria se află în imposibilitatea de a putea finanţa echipa, pentru că este asociaţie privată. Dacă s-ar găsi o soluţie de asociere, cu participarea Primăriei, atunci lucrurile ar evolua altfel, în special în asigurarea de fonduri pentru buna desfăşurare a actului sportiv. Este prima dată când o spun, cu părere de rău, când fiinţa echipa ROVA, cu toate că Primăria le-a asigurat toate condiţiile (stadion gratuit, utilităţi plătite, cheltuielile de deplasare şi organizare a jocurilor de acasă, o parte din hrană), după un prim tur şi un început de retur care ne dădeau speranţe la promovare, au urmat jocuri suspecte, pierdute cu echipe în pericol de retrogradare. Marele meu semn de întrebare este asupra corectitudinii conducerii clubului, în condiţii în care Primăria s-a achitat fără echivoc de toate datoriile contractuale. Mai mult, clubul acumulează datorii de 4 miliarde de lei, urmare nu a mai fost înscris în campionat, şi, astfel, un nume de rezonanţă pentru fotbalul teleormănean se pierdea în anonimat.

 

Acum două săptămâni, era sâmbătă, ne-am trezit în Primăriei cu un grup de copii, a căror vârstă nu depăşea cincisprezece ani, strigând anumite lozinci jignitoare, în condiţiile în care noi am făcut tot ce se poate pentru actuala echipă „Sporting”. Eu ştiu cine i-a manipulat, pentru că nu aveau cum să vină din proprie iniţiativă.